Ministerul Transporturilor vrea creşterea pedepsei minime pentru furturile din reţeaua CFR. Pagubele în 2012 au fost de 10 milioane de euro

"În perioada 2005 - 2012 au fost înregistrate un număr mare de sustrageri de elemente ale infrastructurii feroviare publice şi private, rămase în majoritatea cazurilor neidentificate. Acest fenomen a devenit acut în perioada ultimilor ani şi a afectat direct infrastructuri feroviare recent modernizate pentru care au fost cheltuite importante sume atât din fonduri externe, cât şi de la bugetul de stat", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă, care vizează modificarea Legii nr. 289/2005 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în domeniul transportului pe calea ferată.

Astfel, în 2011, pe reţeaua feroviară publică au avut loc 4.175 de cazuri de sustrageri, cu o valoare a pagubelor de 32,38 millioane lei, iar în 2012 au existat 3.465 de cazuri, cu o valoare a pagubelor de 46,49 milioane lei (10,4 milioane euro).

Autorii documentului precizează că elementele sustrase includ material mărunt de cale, traverse de lemn, şine, contraşine, eclise metalice, părţi componente ale instalaţiilor de siguranţa circulaţiei, echipament şi aparataj, cabluri de semnalizare şi telecomunicaţii, acestea fiind livrate firmelor care desfăşoară activităţi de colectare a deşeurilor industriale reciclabile.

"Având în vedere amploarea fenomenului infracţional în această materie cât şi consecinţele extrem de grave asupra siguranţei transporturilor pe calea ferată, în special urmare desfăşurării activităţilor infracţionale de furt şi distrugere şi luând în considerare faptul că limitele maxime pentru aceste infracţiuni, astfel cum sunt acestea cuprinse în legea specială sunt mari - cuprinse între 7 şi 20 de ani închisoare, se apreciază că se impune creşterea unor limite minime speciale", se arată în nota de fundamentare.

Astfel, proiectul propune creşterea minimului special prevăzut de lege de la 2 la 4 ani pentru infracţiunea de distrugere, degradare sau aducere în stare de neîntrebuinţare a căii ferate, a materialului rulant, precum şi a instalaţiilor, accesoriilor sau a altor componente ale acestora, respectiv de la 3 la 5 ani pentru sustragerea de componente ale căii ferate, de bunuri din vagoanele care sunt în compunerea unui tren aflat în circulaţie sau programat pentru circulaţie.

"Se reglementează, totodată, aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, instanţa de judecată urmând să aplice o pedeapsă şi să dispună în mod obligatoriu a interzicerii unuia sau mai multor drepturi dintre cele prevăzute de art.64 din Codul Penal", potrivit sursei citate.

Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a afirmat la 8 februarie că va propune ca reprezentanţii firmelor colectoare de fier vechi care achiziţionează componente din reţeaua de cale ferată sau nu anunţă autorităţile atunci când primesc asemenea oferte de achiziţie să răspundă penal.

Anterior, premierul Victor Ponta declarase că Guvernul va dubla limitele minime şi maxime ale pedepselor prevăzute în Codul Penal pentru furturile de material rulant CFR şi că vor fi luate măsuri suplimentare şi pentru paza bunurilor.

Un document oficial prezentat de MEDIAFAX în luna octombrie arăta că CFR nu mai are rezerve de componente feroviare pentru înlocuirea celor subtilizate de hoţi, care au crescut în ultima perioadă şi afectează secţii precum Bucureşti - Constanţa, iar durata unei călătorii creşte, din cauza verificărilor.

În martie anul trecut, Guvernul a interzis firmelor care lucrează cu deşeuri industriale reciclabile să mai cumpere de la persoane fizice metale feroviare, precum şina de cale ferată, argumentând că furturile de materiale afectează grav siguranţa circulaţiei trenurilor.

Perioada de interdicţie este pentru doi ani şi poate fi prelungită ulterior prin hotărâre de guvern.

Firmele care încalcă interdicţia sunt amendate cu sume cuprinse între 20.000 şi 40.000 lei, anularea autorizaţiei de colectare şi plata unui "tarif de despăgubire" în valoare egală cu cea a elementelor feroviare sustrase, către compania feroviară afectată.

Ultimele date oficiale, prezentate anul trecut de MEDIAFAX, indică faptul că numărul cazurilor de sustrageri de componente ale infrastructurii feroviare, în care autorii rămân neidentificaţi în majoritatea situaţiilor, a crescut de la 562 cazuri în 2007 şi 718 cazuri în 2008 la 1.533 cazuri de furt în 2009, valoarea pagubelor majorându-se corespunzător, de la 1,29 milioane lei în 2007 şi 4,6 milioane lei în 2008 la peste 10 milioane lei în 2010.