Schimbări în legile justiţiei: Preşedintele, EXCLUS din procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Parchetului General. Mandatele de conducere a parchetelor şi instanţelor, modificate de la trei la patru ani

În ceea ce priveşte propunerea de numire la Ministerul Public, fiind vorba de toate funcţiile, fie că este vorba despre procurorul general, adjunct, şef DIICOT, şef DIICOT sau adjuncţii, ministrul Justiţiei a anunţat că decizia trebuie luată de Secţia pentru Procurorul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la propunerea ministrului Justiţiei.

"La Ministerul Public, toate funcţiile, fie că e procuror general, adjunct, şef la DIICOT, la DNA, adjuncţii dânşilor, să decidă Secţia pentru Procurori în baza aceluiaşi principiu din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, pe baza unei proceduri transparente, procurori care la rândul lor trebuie să aibă 10 ani de vechime efectivă în funcţia de procuror. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secţia pentru Procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei", a declarat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a precizat şi de ce a venit cu această propunere.

"Se va spune următorul lucru, de ce preşedintele Inaltei Curţi este numit de preşedintele Republicii, iar procurorii-şefi, numiţi de Secţia pentru Procurori la propunerea ministrului în condiţiile în care şi unii şi alţii sunt magistraţi? Răspunsul rezultă din statutul special pe care îl au unii şi alţii. Procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu sunt subordonaţi ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovabilitate. Procurorii, spune articolul 138 din Constituţie, îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere", a explicat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a mai anunţat că o altă modificare vizează procedura de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, noile legi ale justiţiei prevăd că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se numeşte de către preşedintele României, aşa cum este şi în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secţia pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia "pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii".

Mandatele şefilor DNA, PG, DIICOT şi instanţe majorat la 4 ani. De prevedere nu beneficiază cei în funcţie în prezent

Mandatele de conducere ale şefilor de parchete sau instanţe judecătoreşti vor fi majorate de la trei la patru ani, cele actuale nefiind afectate de această iniţiativă, a declarat marţi Tudorel Toader, în cadrul conferinţei în care a prezentat modificările propuse pentru legile justiţiei. Ministrul Justiţiei prezintă, miercuri, modificările propuse pentru Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

„Mandatele în curs nu sunt afectate, nu sunt prelungite pentru că e împotriva regulilor constituţionale şi a deciziilor CCR”, a spus ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

"Procedura de numire în funcţiile de conducere de la ICCJ, parţial se păstrează, parţial se modifică. Preşedinte ICCJ se numeşte de preşedinte, propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci secţia de judecători. Procedura de numire la ministerul PUBLIC - PG, DNA, DIICOT, să decidă secţia de procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. Ce apare modificat aici, faptul că decide secţia pentru procurori, faptul că propunrea vine de la ministrul Justiţiei. MCV recomandă o procedură transparentă, neamestecul factorului politic. Se va spune, de ce preşedintele ICCJ e numit de preşedintele Republicii şi procurorii sefi de CSM? Răspunsul derivă din statulul special: procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu", a spus Toader.

8 ani vechime ca procuror pentru a promova la DIICOT sau DNA

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri, că o primă categorie de propuneri din noile legi ale justiţiei se referă la majorarea vechimii necesare pentru promovare, precizând, printre altele, că un procuror va avea nevoie de 8 ani vechime pentru a ajunge la DIICOT sau DNA.

Tudorel Toader a anunţat, miercuri, că propune majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani de activitate efectivă în funcţia de judecător pentru a promova la tribunal sau la tribunal specializat.

Astfel, Ministerul Justiţiei propune 10 ani vechime în funcţia de judecător pentru a promova ca judecător la Curtea de Apel, şi, la fel, 10 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru a promova la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.

Totodată, Ministerul Justiţiei propune ca, pentru a promova procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, să fie nevoie de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror.

O altă propunere este ca, pentru a promova judecător la Înalta Curte, să fie nevoie de 18 ani vechime efectivă în funcţia de judecător. Aceeaşi propunere este şi în privinţa procurorului.

Totodată, o altă propunere este o vechime de 8 ani în funcţia de procuror pentru a promova în funcţia de procurori la DIICOT sau DNA, perioadă la care se adauga şi restul condiţiilor, a anunţat Tudorel Toader.

„Proiectul de lege va merge la Guvern, Guvernul exprim speranţa că îl va adopta, după care îl trimitem imediat în Parlament pentru a intra în procedură legislativă normală. Adică nu este şi nu poate fi vorba despre adoptarea prin OUG”, a mai spus Toader, în cadrul conferinţei de presă.

Legile Justiţiei: Procurorul poate ajunge judecător şi invers, dar în anumite condiţii

Ministrul Tudorel Toader a anunţat miercuri că în ceea ce priveşte posibilitatea schimbării statutului din judecător în procuror şi invers, aceasta rămâne valabilă în noile Legi ale Justiţiei, dar mutarea se va putea face doar pe lângă o judecătorie.

”Există o decizie a CCR privind posibilitatea ca un procuror să treacă judecător şi invers. Noi propunem respectarea deciziei, menţinem posibilitatea ca un procuror să treacă judecător şi invers, un judecător să devină procuror, dar nu oricând, ci doar la nivel de judecătorie, parchet de judecătorie, pentru că astfel apar şi condiţiile de vechime”, a declarat miercuri Tudorel Toader.

Prevederile apar în noul pachet de legi în Justiţie. Ministrul spune că în acest fel sunt excluse problemele ridicate în trecut cu privire la avansarea rapidă a unui fost procuror direct la Înalta Curte.

”Un procuror de carieră ajunge direct judecător la ICCJ, părând majorităţii că nu e o măsură în acord cu exigenţele statului de drept”, a mai spus Toader.

Candidaţii la INM să aibă vârsta minimă de 30 de ani

Candidaţii la Institutul Naţional de Magistratură trebuie să aibă, potrivit modificării legilor justiţiei prezentate miercuri de către ministrul Tudorel Toader, vârsta minimă de 30 de ani şi o experienţă în profesiile juridice de cel puţin cinci ani.

„În multe ţări, nu se încredinţează puterea judecătorească unui tânăr de 23-24 de ani, cât are când termină la noi Institutul Naţional al Magistraturii. Prin urmare propunem ca la INM, candidaţii să aibă vârsta minimă de 30 de ani şi o experienţă în profesiile juridice de cel puţin cinci ani. Cu alte cuvinte, termină facultatea de Drept, face masterat sau nu, face doctorat sau nu, avem foarte multe profesii juridice. Ţara nu are nevoie numai de procurori – avem 7.000 de procurori şi judecători – ci de consilieri juridici, de mediatori, de notari, de avocaţi, de secretari de consilii de primării, care trebuie să aibă pregătire juridică sau în administraţie. Jurişti sunt în ministere, jurişti sunt peste tot. (...) Ai 30 de ani în care dobândeşti, pe lângă experienţa profesională, maturitatea, experienţa de viaţă, după care statul să-ţi pună în mână decizia care schimbă soarta unui om. Destinul unui om”, a declarat ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader a mai precizat că, potrivit modificării pachetului de legi ale Justiţiei, candidaţii la Institutul Naţional al Magistraturii trebuie să fie apţi din punct de vedere medical, psihologic, dar şi să fi dobândit cel puţin cinci ani de activitate efectivă, desfăşurată într-una dintre profesiile juridice reglementate de lege. De asemenea, dispare concursul pentru intrarea direct în magistratură, cu o vechime de cinci ani în alte profesii juridice.

Pe lângă aceste modificări, ministrul Justiţiei a mai spus că admiterea la INM va fi anunţată cu şase luni înainte de data stabilită, nu cu 60 de zile, cum se informează în prezent.