Video Modificarea CODURILOR. Cum explică Iordache abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, precum şi dacă propunerile sunt făcute cu dedicaţie/ Data la care încep dezbaterile în Comisia specială

"Să stabilim ce asociaţii sesizăm, să dăm termen de două săptămâni ca toţi cei care vor să vină la dezbateri să facă propuneri. Termenul să fie 2 mai. Pornind de la toate aceste documente, începând cu data de 2 mai să putem începe o dezbatere pe aceste trei iniţiative. Toţi cei interesaţi să poată participa şi pe de altă parte să depună amendamente. Eu v-aş propune să spuneţi pe cine trebuie să invităm. Să invităm din partea CSM, secţia judecători şi procurori ÎCCJ, PÎCCJ; Asociaţia Maistraţilor, Forumul Judecătorilor care ne-a trimis o solicitare, Coaliţia românilor, Uniunea Naţională a Barourilor, reprezentanţi ai mediului academic. Din punctul meu de vedere, trebuie să fim deschişi. Iar ca mod de lucru, începând cu data de 2 mai să începem dezbaterile în Comisie", le-a propus Florin Iordache, preşedintele comisiei, colegilor săi.

Deputatul USR Ion Stelian a propus ca perioada de consultare publică să fie cuprinsă între două săptămâni şi 30 de zile.

"Noi facem solicitarea ca partidul nostru să facă invitaţii din mediul academic", a spus Stelian.

Întrebat de Cătălin Predoiu de la ce texte se pleacă şi care este situaţia, Florin Iordache a răspuns: "Ţinând cont că cele două, Codul Penal şi de Procedură Penală, sunt cele mai complete şi conform regulamentului şi procedurile parlamentare, în iniţiativele care vor primi raportul de adoptare cuprindem şi amendamentele Ministerului Justiţiei".

"Nu ştim cine face amendamentele de la Ministerului Justiţiei. Să trimitem invitaţii la cele patru facultăţi de drept penal din ţară, deoarece ei au expertiză în acest sens", a replicat Predoiu.

"Să notificăm facultăţile de la Iaşi, Cluj, Constanţa şi Bucureşti, plus cele din Timişoara şi Craiova. Dacă tot o lungim ajungem să intrăm în vacanţa de vară şi această comisie a fost înfiinţată tocmai pentru a pune în concordanţă codurile cu deciziile CCR. Vă propun prin consens să începem în data de 2 mai, ora 12.00", a conchis Iordache.

Astfel, parlamentarii din Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei vor relua discuţiile pe 2 mai.

Iordache explică abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu: Se amesteca cu abuzul

Florin Iordache, preşedintele Comisiei de modificare a legilor justiţiei, a declarat joi că articolul privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat deoarece se amesteca cu abuzul în serviciu, iar acesta din urmă ar trebui adoptat fără prag valoric.

"Se amesteca abuzul în serviciu cu neglijenţa. Se vede în expunerea d emotive de ce am propus abrogarea. Avem în jur de 14 propuneri cu prag mai mare sau mai mic la abuzul în serviciu şi ministrul Justiţiei a spus că are o propunere legată de abuz aşa că vom alege cea mai bună variantă. Dacă punem prag de o anumită valoare, întrebarea va fi de ce acel prag. Cred că definirea ar fi bine să se facă fără prag valoric", a declarat deputatul Florin Iordache.

"În România sunt şi judecători şi aşteptăm observaţiile secţiei de judecători din CSM şi a asociaţiilor profesionale ale judecătorilor. Nu le adoptăm în trei zile", a mai spus Florin Iordache, preşedintele Comisiei care se ocupă de modificarea Codurilor Penale.

Una din propunerile din proiectele de modificare a codurilor penale din Parlament vizează abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu deoarece, potrivit documentului, este dificilă diferenţierea între abatere disciplinară şi faptă penală.

„În ceea ce priveşte abrogarea art. 298, se impune abrogarea acestei norme, deoarece este foarte greu să se distingă între abaterea disciplinară şi fapta penală, dat fiind că ambele forme sunt reglementate în acela şi mod. Astfel, se ajunge la incriminări discreţionare, fără elemente clare de distincţie. În plus, faţă de decizia CCR referitoare la neconstituţionalitatea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, în care s-a configurat conţinutul constitutiv al infracţiunii în aceeaşi manieră ca la abuzul în serviciu, devine imposibil de imaginat cum s-ar putea încălca expres o normă, dacă funcţionarul ar cunoaşte-o şi nu ar urmări un scop ilicit. Adică, există o contradicţie: dacă funcţionarul cunoaşte textul de lege şi îl încalcă voit atunci forma de vinovăţie a culpei nu poate fi reţinută. Dacă nu îl cunoaşte din motive independente de voinţa sa (nu are competenţa de a o cunoaşte), atunci nu poate exista nicio formă de vinovăţie a acestuia”, arată documentul.

De asemenea, în sursa precizată se mai arată că principiul potrivit căruia nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii trebui utilizat numai în materia răspunderii civile ori disciplinare, deoarece necunoaşterea legii civile nu poate angaja răspunderea penală.

Iordache, despre modificările legilor ce l-ar viza pe Dragnea: Legile nu sunt făcute pentru un om

Florin Iordache a negat joi că vreo modificare adusă Codurilor Penale l-ar viza direct pe liderul PSD, Liviu Dragnea, susţinând că aceste pachete de legi sunt făcute pentru întreaga societate.

"Legile nu sunt făcute pentru persoane sau pentru o anumită persoană. Legile, atunci când vor fi promulgate, se aplica întregii societăţi. Aceste propuneri care sunt în dezbatere publică se vor modifica fără îndoială, atât la propunerea magistraţilor, cât şi a universităţilor de drept din cele mai importante oraşe", a declarat Florin Iordache, preşedintele Comisiei de modificare a legilor Justiţiei.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat miercuri, la Piteşti, că nimeni nu îi va da înapoi anii pierduţi în procese şi a negat vehement ideea că o modificare a Codurilor penale ce urmează să fie dezbătută în Comisia Iordache ar fi cu dedicaţie.

"Şi acum cred că pot să fac, nu ştiu dacă o să fac. Am auzit şi eu că această prevedere este făcută pentru mine. Nu putem să stăm în continuare în această situaţie în care să ajungem să nu mai luăm în seamă nici măcar deciziile CEDO, care a dat dreptate unui cetăţean sloven? Toate deciziile CEDO sunt obligatorii şi pentru România, nu numai pentru alte ţări. Îmi mai dă cineva anii pierduţi, ceea ce am pierdut din cauza acestui proces politic?", a declarat Liviu Dragnea,a preşedintele PSD, la Piteşti.

Una dintre prevederile cuprinse în propunerile de modificare a codurilor penale prevede că, în cazul în care unul din judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze motivarea, cauza se repune pe rol pentru a fi soluţionată de un alt complet de judecată.

"Dacă vreunul dintre judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze hotărârea, cauza se repune pe rol în vederea soluţionării de un alt complet de judecată. Când împiedicarea priveşte pe grefier, hotărârea se va semna de grefierul- şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea", se arată la punctul 11 al proiectului de lege privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Acelaşi proiect prevede că motivarea se redactează de judecătorul sau unul din judecători, atunci când completul este format din mai mulţi judecători, care a soluţionat procesul. Când în compunerea completului de judecată intră şi asistenţi judiciari, preşedintele îl va putea desemna pe unul dintre aceştia să redacteze hotărârea. Totodată, hotărârea se redactează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori, mai prevede proiectul.

O decizie a CEDO arată că în procesul Cerovšek şi Božičnik contra Slovenia reclamanţii nu au avut parte de corectitudinea procedurilor judiciare, deoarece motivarea a fost scrisă de alt judecător decât cel care s-a ocupat de speţă. O sesizare similară a existat şi în cazul lui Liviu Dragnea.

Cazul Cerovšek şi Božičnik vs. Slovenia vizează o situaţie în care motivarea condamnării unei persoane a fost dată de judecători care nu au participat la procesul respectiv.

”Reclamanţii (la CEDO) fuseseră judecaţi pentru furt de un singur judecător în Slovenia. Judecătorul s-a retras din activitate după stabilirea verdictului, fără a oferi o motivare scrisă privind vina inculpaţilor şi sentinţa dată. După aproximativ trei ani, doi judecători, care nu participaseră la proces, au elaborat motivaţii scrise utilizând ca bază o reconstituire a dosarelor cazului. Condamnările au fost confirmate în apel fără vreo reanalizare directă a dovezilor”, arată sentinţa CEDO dată în 2017.

Liviu Dragnea a contestat anul trecut decizia de condamnare în dosarul ”Referendumului” susţinând că motivarea nu a fost redactată în 30 de zile de la pronunţare, iar la data la care aceasta a apărut, preşedintele completului care a soluţionat cauza era deja pensionar.

Completul de cinci judecători a respins sesizările făcute de apărătorii lui Dragnea. Aceştia ceruseră înscrisuri şi o expertiză informatică asupra sistemului ECRIS, aplicaţie folosită la nivelul instanţelor judecătoreşti pentru managementul electronic al dosarelor. De asemenea, avocaţii au solicitat copii după cererile de pensionare ale judecătoarelor Livia Stanciu şi Luminiţa Zglimbea. O altă cerere respinsă a fost cea legată de sesizarea Curţii Europene de Justiţie, considerând că li se refuză accesul la probe.

Preşedintele PSD fost condamnat definitiv pe 22 aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare. Instanţa supremă a motivat decizia susţinând că liderul PSD a ales să îşi folosească "abuziv autoritatea şi influenţa" în partid "pentru a denatura rezultatul scrutinului".