Mohamad Yassin, judecat pentru că ar fi cerut 2 milioane de euro pentru o posibilă eliberare a lui Hayssam

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a trimis Tribunalului Bucureşti dosar lui Mohamad Yassin, propunând judecarea acestuia în arest preventiv, măsură luată în timpul urmăririi penale.

În acelaşi dosar a fost trimis în judecată, în arest preventiv, şi Fadel Tahli, pentru complicitate la trafic de influenţă.

Potrivit rechizitoriului trimis instanţei, în perioada octombrie 2014 - martie 2015, Mohamad Yassin, direct şi prin intermediul lui Tahli Fadel, a pretins de la două persoane, denunţătoare în cauză, suma de aproximativ două milioane de euro, spunând că ar putea influenţa organe judiciare, în vederea desfiinţării, pe cale extraordinară, a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare, astfel încât persoana condamnată să fie pusă în libertate.

Conform unor surse judiciare, Omar Hayssam i-ar fi denunţat pe Mohamad Yassin şi Tahli Fadel.

În motivarea deciziei de arestare a lui Yassin, luată de Tribunalul Bucureşti în 4 aprilie, se arăta că încă de la momentul primei întrevederi cu cei doi denunţători, din 2014, se vorbeşte despre relaţia strânsă pe care Mohamad Yassin "pretinde că ar fi avut-o cu T. B.". Surse judiciare au precizat că T.B. este Traian Băsescu.

Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în 17 aprilie, întrebat dacă doctorul Yassin era cinstit atunci când a fost implicat în salvarea jurnaliştilor răpiţi în Irak în 2005, că şi-a făcut treaba cu el, întrucât avea nevoie de un arab care să afle unde sunt ziariştii.

"Echipa de apărare" a lui Omar Hayssam arăta, într-un mesaj postat în 18 mai pe pagina de Facebook a sirianului, în ce împrejurări l-a cunoscut Hayssam pe Mohamad Yassin şi care au fost relaţiile acestuia cu Traian Băsescu.

În mesaj se arăta că Omar Hayssam a donat PD echipamente medicale de peste 100.000 de dolari, la solicitarea lui Mohamad Yassin, pe care l-a cunoscut în 2004 şi care i-a cerut să sprijine financiar PD în campanii, spunând că în schimb Traian Băsescu "ar fi dispus să intervină" pentru a "rezolva" dosarul său penal.

Hayssam, prin echipa de apărare, a mai arătat că de-a lungul timpului a primit direct şi indirect "ameninţări cu iz politic", cărora nu le-a dat importanţă, iar în 2 noiembrie 2004, în plină campanie electorală, la firma sa şi la birourile unor apropiaţi de-ai săi au fost făcute percheziţii.

Potrivit lui Hayssam, la o zi de la descinderi, în biroul său şi-a făcut apariţia Mohamad Yassin, pe care nu îl cunoştea şi care s-a prezentat ca fiind vicepreşedintele Uniunii Arabilor din România, acesta spunându-i că are cunoştinţă de descinderile care l-au vizat.

"Astfel, Mohamad Yassin şi-a folosit poziţia ca paravan, erijându-se într-un apărător al cetăţeniilor de origine arabă. Mi-a spus că în baza declaraţiilor mi se pregăteşte un dosar mare. Mohamad Yassin s-a oferit să mă ajute să îmi rezolv problema cu acest dosar, susţinând că îl cunoaşte pe Traian Băsescu, care ar fi dispus să intervină după ce va fi ales preşedinte. Mi-a povestit că îl cunoaşte pe Traian Băsescu de mult timp, de când era căpitan de vas şi că de fapt Băsescu se cunoaşte cu tatăl lui, care lucra în portul Tartous din Siria şi a lucrat cu acesta în operaţiuni de contrabandă cu ţigări, băuturi şi altele, iar atunci cănd Băsescu avea curse pe vapor înspre Siria, îi dădea marfa pe care o avea, apoi lua altă marfă la schimb. Astfel s-au desfăşurat relaţiile între Mohamad Yassin şi Trăian Băsescu", se mai arăta în mesajul postat pe Facebook de echipa de apărare a lui Hayssam.

În dosarul lui Mohamad Yassin au fost audiaţi ca martori Ovidiu Ohanesian, unul dintre jurnaliştii răpiţi în Irak, fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu şi fosta judecătoare Sofica Dumitraşcu. Nastasiu şi Dumitraşcu au intrat în atenţia opiniei publice după ce fostul procuror DIICOT a cerut instanţei, în 2006, eliberarea lui Omar Hayssam, motivând faptul că sirianul este grav bolnav. Solicitarea a fost admisă de Sofica Dumitraşcu, care era judecător la acel moment, motiv pentru care Hayssam a fost pus în libertate, iar în scurt timp a fugit din ţară.

Numele lui Tahli Fadel a apărut şi în dosarul Foresta Nehoiu, în care Omar Hayssam a primit o pedeapsă definitivă.

Omar Hayssam execută 23 de ani şi patru luni de închisoare, în urma contopirii pedepselor primite în dosarele "Volvo", "Foresta Nehoiu" şi cel al răpirii celor trei jurnalişti, potrivit unei decizi luate în 27 martie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Sirianul execută pedepsele din iulie 2013, când a fost adus în ţară, după şapte ani de la fuga sa din România.

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnalişti, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

Ulerior, în iunie 2005, preşedintele de atunci Traian Băsescu spune că Omar Hayssam voia să iasă din România şi că îşi transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soţiei acestuia şi al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad în 29 aprilie, pentru a contacta autorităţile irakiene.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze pe Hayssam, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.