Moldovenii sunt încă divizaţi în privinţa aderării la Uniunea Europeană

Stând într-o cafenea din Varniţa, Vladimir, Sergiu şi Ion, toţi în vârstă de 60 ani, beau cafea şi vorbesc despre Europa, transmite Euronews. 

Pe 3 martie, preşedintele Maia Sandu a solicitat oficial ca Moldova să adere la Uniunea Europeană în contextul războiului Rusiei din Ucraina. „Dacă unele decizii au nevoie de timp, altele trebuie luate prompt şi decisiv, folosind oportunităţile oferite de peisajul în schimbare al lumii”, a spus Sandu.

Dar legăturile cu Rusia în această parte a Moldovei sunt puternice. Vladimir şi Sergiu sunt amândoi veterani ai războiului sovietic din Afganistan, iar Varniţa - un sat de 4.000 de locuitori - se află la graniţa cu Transnistria, o regiune separatistă care  susţine războiul Moscovei în Ucraina.

Moldova, o fostă republică sovietică, este împărţită politic între partide - şi lideri - care favorizează Moscova şi cei care privesc către România vecină şi UE. Maia Sandu  l-a învins pe candidatul pro-rus Igor Dodon la alegerile de anul trecut.

Pro-europenii sunt acum la conducere. 

PAS a câştigat 63 din cele 101 de locuri în parlament în urma promovării unui program electoral anticorupţie şi pro-european. Socialiştii lui Dodon (PSRM) şi aliaţii lor comunişti au câştigat doar 32.

Pe 4 martie, vicepreşedintele PSRM, Vlad Bătrancea, s-a pronunţat împotriva cererii lui Sandu de aderare la UE.

„Integrarea în UE înseamnă restrângerea suveranităţii noastre [...] astfel de angajamente sunt posibile doar printr-un referendum şi cu condiţia unui consens naţional de durată”, a spus el.

Vicepreşedintele PAS, Vladimir Bolea, a replicat că Moldova a semnat un acord de asociere cu UE încă din 2014 şi că cererea de aderare la UE era în manifestul său în 2021.

Deputatul PAS Dumtriu Alaiba a adăugat că aderarea la UE este obiectivul numărul unu al partidului său.

„Şi este totodată obiectivul populaţiei”, a adăugat el. „Sprijinul pentru UE este în creştere şi va continua, iar noi avem mandatul popular al poporului”.

Dar în cafeneaua Varniţa, Sergiu crede că sprijinul pentru aderarea europeană a Republicii Moldova a fost exagerat. „Suntem aici şi trăim prost aici. Dacă ar fi un referendum, oamenii nu ar fi de acord să adere la UE”, a spus el.

În mod similar, Ion consideră că calculele politice sunt departe de faptele de pe teren. Rusia este - şi a fost - un colac de salvare economic, iar Europa este prea  departe,

„Care este cea mai mare piaţă pentru mărfurile moldoveneşti? Vă spun, Rusia”, a spus el.

Statisticile oficiale sugerează altfel. Când Rusia a impus un embargo puternic în 2013 asupra mărfurilor moldoveneşti, producţia a fost orientată rapid către piaţa UE.

Începând cu anul 2022, aproape două treimi din exporturile Moldovei merg către statele membre UE, românii vecini primind peste 25% din toate mărfurile exportate din Moldova.

Între timp, cele mai recente statistici din decembrie 2021 au arătat că mai puţin de opt la sută din exporturile moldoveneşti merg către Rusia şi 15 la sută în total în ţările CSI.

În 2021, Moldova a exportat mărfuri în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cu 27,5 la sută mai mult decât în ​​2020. Este cel mai important volum de exporturi din ultimul deceniu.

Peste 61% din volumul exporturilor de mărfuri a ajuns pe piaţa Uniunii Europene. Cea mai mare parte a fost exportată în România - 26,5% din totalul mărfurilor.

Dar astfel de statistici îl convinge pe Vladimir: „În perioada Uniunii Sovietice, am avut multe colhozuri la Varniţa. Acum nu mai există, pentru că sunt toate distruse”, a spus el.

 „Este vina americanilor că acum nu producem nimic în Moldova, iar aici făceam de toate. Europa trebuie să facă investiţiile făcute de ruşi aici în Moldova din 1940 până în 1970”, a spus Ion. 

„Pe atunci, existau fabrici care produceau o mulţime de conserve cu fructe şi legume”, a adăugat el.

Nu toţi cei din Varniţa sunt de acord. Maria, 35 de ani şi mamă a doi copii, îşi doreşte un viitor mai bun pentru copiii ei şi crede că aderarea la UE este singura alternativă pe care o vede pentru Moldova, cea mai săracă ţară din Europa.

"Cred că copiii noştri vor avea un viitor mai bun. Nu ne mai pasă, dar copiii noştri merită un destin mai bun", a spus ea.

Între timp, Radu Magdin, un analist, a spus că sentimentul pro-rus în Moldova poate fi exagerat, iar sondajele recente au arătat că sentimentul pro-UEal populaţiei este de până la 70%.

„Sentimentul general poate fi şi mai „pro-occidental” - UE, NATO, SUA - de la invazia rusă şi criza umanitară ulterioară, care a lovit ţara destul de puternic”, a spus el.

 
Pe lângă faptul că s-au opus apelului lui Sandu de aderare la UE, autorităţile din Transnistria au avertizat Chişinăul că orice pas în acest sens va pune capăt automat negocierilor privind conflictul îngheţat transnistrean.

„Considerăm depunerea de către conducerea Moldovei a unei cereri de aderare la Uniunea Europeană ca fiind o decizie geopolitică care duce la schimbarea frontierelor internaţionale şi a sferelor de influenţă în spaţiul regional şi la o schimbare radicală a circumstanţelor reglementării definitive a Relaţiile moldo-transnistrene”, a susţinut guvernul de la Tiraspol.

„Răspunsul transnistrean era de aşteptat. Tiraspolul a jucat întotdeauna un rol important în strategia Rusiei de a încorda situaţia din Republica Moldova, indiferent de vremuri”, a spus expertul politic Mihai Isac.

El a susţinut că decizia Tiraspolului vizează tensionarea situaţiei atât în ​​Moldova, cât şi în Ucraina.

„Kievul este nevoit să menţină forţe militare semnificative la graniţa cu Moldova din cauza prezenţei în Transnistria a armatei ruse şi a forţelor paramilitare ale regimului separatist”, a adăugat el.

Rusia menţine de 30 de ani aproximativ 1.500 - 2.000 de soldaţi în regiunea separatistă a Transnistriei.

Angela Gramada, directorul Asociaţiei Experţi pentru Securitate şi Afaceri Globale, ESGA, a declarat pentru Euronews că, în ceea ce priveşte actorii politici de opoziţie din Moldova - socialiştii pro-ruşi - nu fac altceva decât să submineze eforturile autorităţilor pentru realizarea intereselor naţionale.

Ea a susţinut că atât mesajele socialiştilor pro-ruşi, cât şi mesajele de la Tiraspol sunt sincronizate.

„Discursul şi acţiunile pe care le vedem acum la Tiraspol nu fac altceva decât să completeze această serie de elemente de sabotare a tuturor eforturilor Moldovei de a realiza integrarea europeană ireversibilă”, a spus ea.

„Modul în care sunt formulate revendicările lor confirmă că mesajele sunt coordonate de beneficiarul final, Rusia.”