Morar: Situaţia de la CSM, pornită de la nemulţumirea unor judecători care au pierdut alegerile

"Doamna Hăineală este preşedintele ales al CSM cu precizarea că postul de vicepreşedinte nu este ocupat. Ei au posibilitatea, judecătorii, pentru că obligatoriu vicepreşedintele trebuie să fie din cadrul Secţiei de judecători, să-şi desemneze un preşedinte de şedinţă", a spus Daniel Morar, într-o emisiune la Digi 24.

Daniel Morar - care deţine interimatul la conducerea Ministerului Public, în urma încheierii mandatelor procurorului geneal al României, Codruţă Kovesi - a susţinut că situaţia generată în sistemul judiciar a pornit de la rezultatul alegerilor pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al CSM, "de la nemulţumirea unor colegi din CSM, a unor magistraţi judecători, vis-a-vis de faptul că funcţia de preşedinte a fost câştigată prin vot de către un procuror".

"S-a pus apoi în discuţie legitimitatea acestui procuror în fruntea CSM şi de aici până la contestarea statutului unei întregi categorii profesionale, mă refer la procuror, nu a fost decât un pas. Şi mai departe vedeţi toată această gălăgie, tot acest zgomot generat de începerea procedurilor de revocare din funcţiile de membru al CSM iniţiate de adunările generale a unor instanţe judecătoreşti", a afirmat Morar.

El a arătat că Legea fundamentală defineşte atât procurorii, cât şi judecătorii, ca fiind magistraţi.

"E adevărat că există anumite diferenţe între procurori şi judecători, dar ceea ce este important în discuţia noastră este că atunci când Constituţia vorbeşte despre dreptul unui magistrat de a deveni preşedintele CSM nu face diferenţa dintre procurori şi judecători. Nu doar legea, ci Constituţia spune clar că preşedintele CSM se alege pe o perioadă de un an dintre judecătorii şi procurorii care compun cele două secţii (Secţia pentru judecători şi cea pentru procurori-n.r.). Deci lucrurile sunt lămurite de Constituţie, în litera Constituţiei, şi degeaba discutăm despre spiritul Constituţiei, cum am auzit în mediul public, care ar împiedica ca un procuror să devină membru al CSM. E o Constituţie a unui stat modern, litera ei este cât se poată de clară şi nu mai are rost să discutăm despre spirite, înseamnă că şi spiritul tot acela e. De ce a izbucnit scandalul ? Pentru că pornind de la faptul că judecătorii în ţară sunt mai mulţi, numeric sunt dublu faţă de procurori şi exact în CSM - niciodată până acum CSM-ul nu a avut un alt preşedinte decât un judecător. Ei iată că s-a întâmplat în anul 2013 ca preşedinte să fie ales un procuror. Repet, e constituţional, e legal. Nu s-a întâmplat până acum. Dacă ne raportăm în timp, e o singură excepţie, însă acest lucru nu trebuie să trezească revolta nimănui atâta timp cât Constituţia şi legea permit acest lucru", a spus Morar.

Întrebat dacă sunt şi alte mize privind conducerea CSM, inclusiv politice, Morar a susţinut că, în percepţia sa, sunt "anumite nemulţumiri şi frustrări ale unora dintre colegii judecători care au pierdut alegerile".

"Dacă ne uităm în 2012, acei membri ai CSM-ului care au fost denumiţi ca reformişti în CSM şi care au venit în acest organism din 2010 au pierdut alegerile cu candidatul lor în favoarea doamnei judecător Ghica, care a fost aleasă preşedinte în 2012. A fost o competiţie. În acest an, ei au pierdut alegerile în favoarea doamnei procuror Oana Hăineală. E în regulă, eu un vot democratic, e un vot care trebuie respectat. Aceste nemulţumiri trebuie rezolvate altcumva şi nicidecum punând sub semnul întrebării legitimitatea prezenţei unui procuror în fruntea CSM-ului sau cu atât mai mult mergând mai departe lucru care a revoltat procurorii să pui sub semnul întrebării statutul acestora", a declarat, la Digi 24, Daniel Morar.

Întrebat dacă rocada între fosta preşedintă a Consiliului, Alina Ghica, şi vicepreşedinta Oana Schmidt Hăineală a fost cea care a deranjat, Daniel Morar a spus că "n-a fost nicio rocadă, a existat o intenţie".

"Până în acest moment este doar doamna Hăineală aleasă pentru acest post, doamna Ghica nu a fost aleasă, a fost respinsă, şi-a depus candidatura. Şi-a mai depus candidatura şi domnul judecător Danileţ. Una este intenţia de a face rocada şi alta de a şi reuşi. Cel puţin până acum nu a reuşit. Eu ce spun că în percepţia mea supărările acestor judecători au determinat toate aceste discuţii. Dincolo de asta ar trebui să vedem în aritmetica votului cum s-au petrecut lucrurile. Eu n-am de unde să ştiu cum au votat oamenii decât văd care este aritmetica votului. Avem nouă judecători în secţie, plus ministrul Justiţiei, plus preşedintele Înaltei Curţi, deci sunt 11. Avem cinci procurori în secţie, că unul este suspendat, şi doi reprezentanţi ai societăţii civile. După cum au devoalat unii din colegii noştri judecători secretul votului, reiese că au votat pentru domnul Aron, opt judecători, iar ceilalţi 11, care înseamnă obligatoriu cinci procurori, doi reprezentanţi ai societăţii civile şi trei judecători, au votat pentru doamna Hăineală. Eu, în locul lor, în loc să fiu revoltat pe prezenţa în fruntea CSM a unui procuror, m-aş întreba de ce judecătorul candidat nu a reuşit să atragă voturile unor procurori. De ce a pierdut trei voturi ale unor judecători, cel puţin. De ce a pierdut voturile societăţii civile. Adică dacă totuşi este o competiţie acolo, pe baza unor proiecte de management, poate te întrebi că ai greşit tu ceva", a susţinut Morar.

Surse din magistratură susţin că votul a fost negociat astfel încât să iasă tandemul Hăineală-Ghica. Cei care s-au exprimat pentru ca procuroarea Schmidt Hăineală să fie şeful CSM au fost colegii săi procurori, restul fiind persoane cărora li s-a promis menţinerea în funcţii sau sunt şantajabili, au afirmat sursele citate.