Motivare: Bica îl acuză pe Coldea că i-a cerut să reanalizeze situaţia lui Tender, care avea anumite contracte

Judecătorul ICCJ de drepturi şi libertăţi Horia Şelaru, care a dispus arestarea preventivă într-un al doilea dosar în cazul Alinei Bica, redă, în motivarea deciziei, declaraţia fostei şefe a DIICOT, dată la momentul judecării propunerii de arestare.

Astfel Bica a arătat în faţa instanţei că Florian Coldea i-ar fi cerut să "reanalizeze" situaţia lui Tender, în dosarul Rafo-Carom, instrumentat de ea.

"Am fost chemată de domnul Coldea Florian, prim adjunctul Serviciului Român de Informaţii, care mi-a adus la cunoştinţă o informare în care mi se preciza că, din raţiuni de securitate naţională, având în vedere poziţia domnului Tender în Africa şi faptul că prin S.C. PROSPECŢIUNI S.A. urmează să se deruleze anumite contracte, ar fi oportun să mă gândesc dacă este posibil să reanalizez situaţia acestui inculpat. I-am explicat domnului Coldea că lucrurile în dosar sunt foarte bine făcute şi că o soluţie de achitare este exclusă, iar dumnealui m-a întrebat ce părere am cu privire la modalitatea de executare a pedepsei»”, se mai arată în documentul citat.

Bica a mai spus că a refuzat iniţial cererea lui Coldea, dar i-a dat apoi informări, în contextul în care DIICOT nu mai primea sesizări de la SRI pentru anchete şi în care ar fi fost informată că este interceptată şi că procurorul-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi s-ar fi lăudat că îi va face dosar penal.

"Ulterior întâlnirii cu dl. Coldea Florian am constatat, ca efect, două aspecte la nivelul direcţiei: DIICOT nu a mai primit nicio sesizare de la SRI cu privire la noi posibilităţi de investigaţii în dosare, astfel că, în decursul anului 2014, la DIICOT au venit în total un număr de şase - şapte sesizări şi toate neserioase. În mod frecvent, mi se aducea la cunoştinţă, prin intermediul diverselor persoane, că poate ar fi cazul să părăsesc funcţia pe care o ocup, că în birou mi-a fost instalată tehnică de interceptare şi că doamna procuror şef Kovesi s-a lăudat, în mod frecvent, că va ajunge să-mi construiască anumite dosare penale, lucru care s-a şi întâmplat", a declarat Bica, potrivit motivării.

Bica mai precizează în declaraţie că îl informa pe Coldea în legătură cu fiecare termen de judecată care se acorda în dosarul lui Ovidiu Tender, susţinând însă că nu a făcut "niciun demers de uşurare a situaţiei inc. Tender".

"Doresc să precizez faptul că, din practica judiciară public existentă, constatasem că inclusiv procurori DNA puseseră concluzii de prescripţie a faptelor în anumite dosare penale şi instanţa nu a ţinut cont de aceste concluzii dispunând condamnarea inculpaţilor şi, ca atare, am apreciat că nu săvârşesc nicio infracţiune deoarece nu am văzut niciunul din acei procurori urmăriţi penal. De exemplu, în cazul tarnsferurilor, DNA a pus concluzii de prescripţie a faptelor pentru inc. Stoica Mihai iar instanţa l-a condamnat la 3 ani închisoare. Acelaşi lucru l-a făcut şi domnul procuror Rădescu în dosarul Dinu Patriciu pentru inc. Roşca Stănescu şi instanta l-a condamnat la 2 ani închisoare. Dar se pare, cu toate astea, că nu am sfârşit bine şi domnul Coldea, cu ajutorul doamnei Kovesi şi-a ţinut promisiunea", a susţinut Bica în faţa instanţei.

În legătură cu procurorul de şedinţă din dosarul Carom Mirel Rădescu, Bica a declarat că a fost de acord cu redistribuirea şedinţelor de judecată, la solicitarea acestuia, astfel încât "să fie degrevat de anumite dosare", întrucât el şi-ar fi dorit o funcţie de conducere în cadrul Serviciului de combatere a macrominalităţii economico - financiare.

Fosta şefă a DIICOT a mai spus, în faţa instanţei, că relaţiile dintre ea şi Florian Coldea au fost "destul de tensionate, cu atât mai mult cu cât acesta era preocupat de declanşarea momentelor operative şi în alte cauze ale DIICOT", lucru cu care ea nu a fost de acord, lăsând "lucrurile să meargă în ritmul lor firesc iar acţiunile să fie declanşate atunci când sunt probe în cauză şi nu când dorea SRI", se mai arată în motivare.

În acelaşi document se mai arată că procurorul DNA prezent la judecarea propunerii de arestare a apreciat că "întreaga construcţie a declaraţiei inculpatei pe bazează pe supoziţii decurgând din acreditarea ideii existenţei unor relaţii tensionate cu SRI, deşi sub acest aspect, simpla lecturare a presei relevă că bilanţul DIICOT pentru 2013, desfăşurat în anul 2014 a avut loc «în incinta SRI»". "Or, dacă relaţiile ar fi fost tensionate la nivelul conducătorilor încă din anul 2013, aşa cum afirmă inculpata, singura concluzie raţională este că în calitate de procuror şef DIICOT ar fi optat cel puţin pentru altă locaţie", a susţinut procurorul.

Alina Bica este cercetată într-un nou dosar, disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, fiind acuzată, printre altele că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obţină o soluţie favorabilă în dosarul Rafo-Carom.

În acest dosar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis sâmbătă mandate de arestare preventivă pentru Alina Bica, Dorin Cocoş, fiul său Alin Cocoş, Adriean Videanu şi Florentin Mihăilescu.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că în instanţă s-a afirmat că Alina Bica a fost ameninţată cu moartea într-un hotel din Constanţa de doi deputaţi PSD în legătură cu ancheta pe care o făcea în dosarul RAFO-Carom al omului de afaceri Ovidiu Tender şi că patronul hotelului respectiv ar fi fost de faţă.

Procurorii DNA arată, în referatul cu propunerea de arestare a fostei şefe a DIICOT că Alina Bica a subordonat DIICOT intereselor lui Ovidiu Tender, a pus procurorii de şedinţă să depună concluzii favorabile în procesul acestuia şi chiar să semneze un proces-verbal că vor proceda aşa.

"Probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor vizează modul în care procurorul şef DIICOT, Bica Alina Mihaela, după preluarea funcţiei, în anul 2013, în urmărirea intereselor inculpatului Tender Ovidiu, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenţie", se arată în referatul obţinut de MEDIAFAX.

Practic, notează anchetatorii DNA în continuare, odată ce a ajuns la conducerea DIICOT, Bica "a înţeles să subordoneze instituţia pe care o conduce interesului inculpatului Tender Ovidiu", în dosarul RAFO-Carom.

Omul de afaceri Ovidiu Tender a formulat la rândul său, vineri, un denunţ împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o fostului procuror-şef al DIICOT, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar.

În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.