Motivarea deciziei în dosarul Loteria I: Se impune îndepărtarea lui Copos de la activităţi ce presupun încredere publică

Omul de afaceri Gheorghe Copos a fost condamnat, în 29 ianuarie, de Judecătoria Sectorului 2 la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I, în care este acuzat de evaziune fiscală de peste un milion de euro, cu ocazia vânzării unor spaţii ale firmei Ana Electronic către Compania Loteria Română.

Gilio Giuzepe Roza, Stelian Ioan Raţiu, Nicolae Cristea au fost condamnaţi la câte patru ani de închisoare, iar Gabriel Rogoveanu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare.

Instanţa arată, în motivarea deciziei de condamnare, obţinută de MEDIAFAX, că faptele de care a fost acuzat Gheorghe Copos există, sunt prevăzute şi pedepsite de legea penală şi "au fost comise cu forma de vinovăţie cerută de lege", astfel că pedeapsa de patru ani de închisoare cu executare "este de natură să asigure atingerea scopurilor preventiv-educative şi sancţionatorii ale pedepsei".

Judecătorul Toma Florian Ciorgodă i-a stabilit lui Gheorghe Copos şi o serie de pedepse accesorii, "având în vedere natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, precum şi împrejurările cauzei şi persoana inculpatului".

Potrivit judecătorului, "se impune îndepărtarea inculpatului de la activităţile care presupun încrederea publică, exerciţiul autorităţii, dar şi încrederea în reprezentanţii unor entităţi juridice implicate în circuitul comercial, faptele săvârşite generând o nedemnitate sub aspectul execitării acestora".

La individualizarea judiciară a pedepselor date lui Copos şi celorlalţi inculpaţi din dosarul Loteria I instanţa a avut în vedere "gradul deosebit de ridicat de pericol social concret al faptelor lor, modalitatea de comitere a acestora, de către mai multe persoane împreună, în mod premeditat, după un plan infracţional complex, profitând de cunoştinţele lor în domeniul financiar, contabil şi fiscal, respectiv de influenţa şi poziţia pe care le deţineau în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română (CNLR) şi în firmele implicate".

Totodată, instanţa a avut în vedere în stabilirea pedepselor numărul foarte ridicat de acte materiale comise, valoarea foarte ridicată a prejudiciului cauzat bugetului de stat, conduita inculpaţilor înainte de săvârşirea faptei, dar şi atitudinea nesinceră a acestora, "manifestată constant atât pe parcursul urmăririi penale cât şi al judecării cauzei".

Instanţa le-a interzis celor cinci dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioadă de cinci, respectiv patru ani după executarea pedepsei.

Totodată, instanţa i-a obligat pe Gheorghe Copos şi Gilio Giuzepe Rosa - ambii în solidar cu părţile responsabile civilmente SC Ana Electronic şi SC Romtur GM Impex, precum şi pe Nicolae Cristea şi Gabriel Rogoveanu să plătească ANAF 3.946.112 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, precum şi majorări, penalităţi şi dobânzi calculate pentru acest debit.

Instanţa a mai dispus ca, în solidar, Nicolae Cristea, Stelian Ioan Raţiu şi Gabriel Rogoveanu să plătească ANAF 166.217 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, precum şi majorări, penalităţi şi dobânzi calculate pentru acest debit. Stelian Ioan Raţiu mai trebuie să plătească ANAF despăgubiri materiale de 8.800 de lei, precum şi majorări, penalităţi şi dobânzi la această sumă.

Instanţa a constatat că partea responsabilă civilmente SC Transilvania Oil SRL a fost radiată din evidenţele Registrului Comerţului.

Judecătoria Sectorului 2 a menţinut sechestrul asigurator dispus de procurori în cazul lui Copos, respectiv pe sumele de 3.237.034 de lei, 630.064,10 lei, 199.990 de lei, şi în cazul lui Nicolae Cristea, pe sumele de 255.293,96 de lei, 1.385,19 de dolari, 44.720,15 de euro şi 910,50 lei.

Decizia instanţei Judecătoriei Sectorului 2 nu este definitivă, fiind contestată la Tribunalul Bucureşti.

Citeşte şi: George Copos, condamnat la patru ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE în dosarul Loteria I

În dosarul Loteria I, omul de afaceri Gheorghe Copos, patron al echipei de fotbal Rapid Bucureşti şi acţionar la firme din grupul Ana, a fost trimis în judecată în iunie 2006, la puţin timp după ce şi-a dat demisia din funcţia de vicepremier. El a fost acuzat de DNA de o fraudă de peste un milion de euro.

Alături de el sunt judecaţi, pentru evaziune fiscală, Gilio Giuzepe Roza, acţionar la Ana Electronic, Ana Group, Ana Pan, administrator unic, director la societatea Rom Tour G.M. Impex şi membru fondator al Fundaţiei "ProRapid", precum şi Stelian Ioan Raţiu (administrator la firma Transilvania International).

Totodată, au fost trimişi în judecată Nicolae Cristea, fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română, membru fondator al Fundaţiei ProRapid, şi Gabriel Rogoveanu, agent imobiliar la firma Euroest Invest, pentru complicitate la evaziune fiscală.

Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, în calitate de asociat şi preşedinte al Consiliului de administraţie în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39.461.121.820 de lei (peste un milion de euro, la valoarea cursului de schimb de la acea dată).

Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare, respectiv persoana juridică SC Romtur GM Impex SRL şi persoanele fizice Niculaie Ghinea şi Ion Matei, inculpaţii ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui aşa-zis "pachet" de 38 de spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Compania Naţională Loteria Română.

Acelaşi mecanism a fost folosit şi la achiziţia de către Loterie a spaţiului comercial din Cluj-Napoca de la SC Transilvania Oil, prin intermediul lui Stelian Ioan Raţiu.

În rechizitoriul se arăta că Nicolae Cristea - fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română (CNLR) - a plătit 800.000 de dolari clubului de fotbal Rapid, ca sponsorizări şi publicitate, în perioada 1996-1999.

În plus, în 2002, Loteria Naţională a închiriat pentru cinci ani, de la clubul Rapid, un panou publicitar în afara stadionului Giuleşti pentru suma de 175.000 de dolari pe an, preţ de patru ori mai mare decât cel al pieţei, susţin procurorii. În privinţa acestor sponsorizări, procurorii au menţionat în dosar că nu au dispus începerea anchetei, ci doar au vrut să sublinieze relaţiile strânse dintre Copos şi Cristea.

Procurorii au mai menţionat că relaţia de "afaceri privilegiate" dintre Copos şi Cristea a început cu mult timp în urmă, când Loteria a început să dea ca premii televizoare de la Ana Electronic, unde Copos este acţionar.

În 9 decembrie 2009, instanţa supremă a decis ca dosarul Loteria I să fie judecat de instanţa Judecătoriei Sectorului 2. Magistraţii instanţei supreme au admis, astfel, excepţia necompetenţei instanţei după calitatea persoanei în acest dosar.