Motivarea eliberării lui Sorin Oprescu: A cooperat cu bună-credinţă cu anchetatorii

Sorin Oprescu a fost eliberat din Arestul Capitalei şi plasat în arest la domiciliu, pe 29 octombrie, după ce Curtea de Apel Bucureşti i-a admis cererea de înlocuire a măsurii preventive, dispusă în cazul său în 6 septembrie, în dosarul în care este acuzat de luare de mită, după ce ar fi primit 25.000 de euro.

Judecătoarea Viorica Costiniu de la Curtea de Apel Bucureşti, cea care a dispus eliberarea lui Sorin Oprescu, arată în motivarea deciziei că după arestarea edilului suspendat al Capitalei procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au administrat probe, au audiat martori, denunţători, inculpaţi şi au emis ordonanţe şi autorizaţii. Însă, conform magistratului, Tribunalul Bucureşti, care i-a respins lui Oprescu, pe 21 octombrie, cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv, nu a ţinut cont de aceste aspecte.

"Judecătorul Tribunalului a nesocotit aceste probatorii şi nu le-a evaluat ca „elemente noi” pentru că în declaraţiile date nu s-a făcut referire la vreo implicare a inculpatului Oprescu Sorin Mircea în activitatea infracţională la care s-au oferit cei audiaţi", se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

Citeşte şi: Tribunalul Bucureşti: Sorin Oprescu se poate interna la Institutul "Marius Nasta" pentru o operaţie la plămâni

Conform documentului citat, Tribunalul Bucureşti a arătat în încheierea din 21 octombrie prin care s-a respins înlocuirea arestului preventiv a lui Oprescu că nu s-a modificat conduita procesuală a primarului suspendat al Capitalei, că rămâne constantă şi deci nu poate constitui un argument în favoarea solicitării sale. Pe de altă parte, Curtea de Apel Bucureşti este de părere că nu i se poate reproşa lui Sorin Oprescu susţinerea nevinovăţiei sale şi "nici incrimina că numai recunoscându-şi vinovăţia, ce trebuie dovedită de parchet ori formulând un denunţ, ar da dovadă de modificare a conduitei sale procesuale".

Judecătorul de drepturi şi libertăţi subliniază că nici DNA şi nici instanţa nu i-au imputat edilului suspendat al Capitalei, pe bază de probe, că acesta s-ar sustrage de la urmărirea penală ori că ar împiedica derularea acesteia. De asemenea, magistratul arată că nu rezultă că Sorin Oprescu ar fi influenţat o altă persoană cercetată în dosar, făcând astfel referire la o presupusă discuţie în care primarul suspendat al Capitalei l-ar fi întrebat pe un alt suspect în cauză, atunci când a ajuns la DNA, pe holul instituţiei, dacă banii pe care i-a primit erau marcaţi şi i-ar fi dat indicaţii acestuia, iniţial să nu facă declaraţii, iar apoi să spună un anumit lucru.

Citeşte şi: Sorin Oprescu, ELIBERAT din arest după aproape două luni. Primarul suspendat, plasat în arest la domiciliu. DECLARAŢIA edilului după decizia Curţii de Apel Bucureşti - FOTO

"În primul rând, nu rezultă din dosar că „discuţia de pe culoarul DNA-ului” ar fi avut loc după momentul aducerii la cunoştinţa inculpatului Oprescu a învinuirii, moment de la care există interesul oficial, legal, de aflare a adevărului în cauza ce se instrumentează. Este evident că orice activitate a celui în cauză cu o conotaţie penală poate să fie cuantificată, eventual, ca o pregătire sau săvârşire a unei noi infracţiuni, dar numai atunci când ea este plasată, în timp, ulterior momentului în care i se aduc la cunoştinţă faptele pentru care este suspectat. În acelaşi context este necesar să se dovedească că inculpatul, direct sau prin intermediul altei persoane, întreprinde activităţi concrete prin care să încerce influenţarea unui alt participant la proces, martorilor etc. S-a evidenţiat în literatura de specialitate corelată cu practica judiciară, că simpla intenţie nu este suficientă pentru a fundamenta o acuzaţie sau o măsură preventivă. În acest sens, s-a apreciat că trebuie dovedit mai mult decât că inculpatul respectiv a discutat cu un alt inculpat, că s-a interesat de chestiuni referitoare sau în legătură cu audierea de către organele judiciare sau cu privire la ce vor relata la audiere", se mai arată în documentul citat.

După părerea judecătoarei Viorica Costiniu, "conduita procesuală" a primarului suspendat al Capitalei "în sensul cooperării cu bună-credinţă cu organele judiciare pentru a afla adevărul privind acuzaţia ce i se aduce s-a constatat şi cu ocazia anchetării" acestuia de procurorii DNA.

Potrivit sursei citate, faptul că Sorin Oprescu are studii superioare, specializări profesionale, situaţie socio-familială bună nu sunt de natură "să contureze previzibilitatea unei conduite negative a acestuia pe viitor".

"În acelaşi timp, aspectele caracteriale, personale sunt în măsură să permită o conştientizare rezonabilă şi responsabilă a situaţiei judiciare în care se află, astfel încât să continue cooperarea cu organele de urmărire penală pentru aflarea adevărului, chiar şi în situaţia în care, la un moment dat, aceste criterii nu au funcţionat şi l-au adus în postura inculpării pentru o faptă gravă şi sever sancţionată de lege", mai arată judecătorul de drepturi şi libertăţi.

De asemenea, în luarea deciziei magistratul Curţii de Apel Bucureşti a avut în vedere şi starea de sănătate a edilului suspendat al Capitalei.

"Analizând contestaţia, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii reţine că, în mod incontestabil, inculpatul suferă de mai multe afecţiuni în diferite stadii de evoluţie şi gravitate. În urma repetatelor demersuri s-a permis inculpatului să beneficieze de consult al unor medici de specialitate şi astfel se află sub control şi tratament medical, inclusiv după spitalizarea în condiţiile art.240 C. pr. pen.(...) Acest aspect invocat de apărare nu poate fi ignorat, întrucât precaritatea sănătăţii inculpatului este dovedită cu acte medicale. Este real şi faptul că în condiţiile date ale locului de detenţie, se fac eforturi pentru respectarea necesităţilor medicale ce-l privesc. Este de subliniat însă că nu doar considerarea stării medicale a inculpatului poate fi luată în seamă şi doar prin ea însăşi să se justifice o eventuală înlocuire a actualei măsuri preventive", se precizează în motivarea instanţei.

Potrivit documentului citat, nu i se poate imputa lui Sorin Oprescu că până în prezent ar fi împiedicat instrumentarea cauzei sau s-ar fi creat la nivelul societăţii efecte care să decredibilizeze justiţia.

"Pe de altă parte, teza riscului producerii „unei tulburări a ordinii publice” câtă vreme se reduce doar la o susţinere a Parchetului, fără o concretizare probatorie, individualizată, nu poate fi apreciat în abstract, în condiţii de conjunctură. (...).Probatoriul existent, parcurgerea deja a unor faze procesuale importante, existenţa temeiurilor iniţiale care susţin în continuare presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârşit fapta ce se reţine în sarcina sa, lipsa unor temeiuri noi care să fi intervenit să justifice măsura preventivă actuală sunt elemente care atestă că arestarea preventivă nu mai este necesară pentru înlăturarea unei posibile stări de pericol pentru ordinea publică", se mai menţionează în documentul citat.

Astfel, instanţa arată că sunt suficiente motive care să permită înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa, şi cu fostul său şofer Cristian Stanca, zis "Grenadă", a primit de la Popa suma de 25.000 de euro din 60.000 de euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la SC Green Line Construct SRL, prin Cristina Giorgiana Gogonea, Teodor Gogonea şi Octavian Alin Petroi, denunţători în dosar. Firma efectua lucrări la Palatul de la Mogoşoaia, iar Oprescu ar fi validat astfel activitatea infracţională a lui Popa şi l-ar fi menţinut în funcţie, susţin anchetatorii.

În 26 octombrie, procurorii DNA au anunţat extinderea cercetărilor în cazul primarului suspendat al Capitalei Sorin Oprescu, acesta fiind urmărit penal şi pentru spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat, fiind pus sechestru pe un imobil şi un teren ale edilului şi un alt imobil al partenerei de viaţă a acestuia, până la concurenţa sumei de peste 3,6 milioane lei.