Motivarea Tribunalului Bucureşti: Diaconu poate fi europarlamentar. Legea ANI nu poate fi asociată legii penale

Instanţa Tribunalului Bucureşti (TB) notează că, prin Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), legiuitorul a îngăduit unei persoane faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate să ocupe funcţii alese, între care şi calitatea de membru din partea României în Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu însă şi funcţii numite.

"În aceste condiţii, întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizează funcţia de europarlamentar, funcţie în mod evident integrată funcţiilor eligibile, nu este incidentă interdicţia invocată de către BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocaţia legală incontestabilă de ocupa funcţia de europarlamentar", arată TB, în documentul citat.

Instanţa bucureşteană face referire şi la sintagma "aceeaşi funcţie", folosită în legea ANI, care ar viza totalitatea funcţiilor în care o persoană poate fi aleasă. În acest context, judecătorul tribunalului arată că "ar însemna să se lovească în chiar susbstanţa dispoziţiilor constituţionale ce reglementează dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, şi care concură cu exercitarea suveranităţii naţionale".

"Examinând cadrul legal incident în materia funcţiilor elective, se observă că interdicţia legală referitoare la dreptul de a fi ales vizează persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească defintivă, şi este reglementă din perspectiva pedepsei complementare specifice dreptului penal, constând în interdicţia temporară a exercitării unor drepturi, în speţă drepturi electorale", se mai menţionază în motivare.

Pe de altă parte, arată instanţa, Legea 176/2010 nu poate fi supusă, prin analogie, regimului juridic specific dreptului penal şi sancţiunilor penale. Interdicţia de a mai exercita, timp de trei ani, o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, este o sancţiune care apare suplimentar, alături de sancţiunea disciplinară a destituirii sau eliberării din funcţie, adaugă instanţa, în motivare.

"Fiind angajată în cadrul răspunderii disciplinare, această sancţiune trebuie să aibă legătură cu circumstanţele în care a fost săvârşită fapta ce a declanşat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese şi tocmai de aceea vizează aceeaşi funcţie, şi nu o alta, atunci când este vorba de funcţii sau demnităţi eligibile. (...) Dreptul de candida la alegeri şi, dacă este cazul, de a fi ales, garantat de articolul 3 din Protocolul numărul 1 şi inerent noţiunii de regim cu adevărat democratic, nu ar fi decât iluzoriu dacă parte interesată ar putea în orice moment să fie lipsită de el în mod arbitrar", subliniază judecătoarea Camelia Maria Ilie, cea care a decis că Mircea Diaconu poate candida la europarlamentare.

Instanţa TB invocă în motivare şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a calificat ca fiind "arbitrară" interpretarea extensivă a unei prevederi legale lipsite de claritate în materie electorală.

"Totodată, s-a reţinut că 'lipsa de claritate a prevederilor relevante în materie le impunea autorităţilor naţionale să fie prudente în interpretarea lor, ţinând cont de impactul direct pe care aceasta îl avea asupra rezultatelor alegerilor', iar prevederile hotărâtoare pentru atribuirea unui mandat de deputat nu corespundeau la data evenimentelor cu cerinşele de precizie impuse jurisprudenţa sa", mai arată instanţa, în motivarea deziei luată în cazul lui Mircea Diaconu.

Tribunalul Capitalei a admis, sâmbătă, contestaţia lui Mircea Diaconu privind candidatura sa ca independent la alegerile europarlamentare. Decizia nu este definitivă şi a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), instanţă care nu a stabilit data la care se va judeca aceasta.CAB va da o decizie definitivă în cel mult două zile de la înregistrarea cererii, dar nu mai târziu de 15 aprilie.

Diaconu a contestat la Tribunalul Bucureşti decizia Biroului Electoral Central (BEC) prin care i-a fost respinsă candidatura, demersul său fiind admis de această instanţă.

Tot la TB s-au judecat alte 24 de contestaţii la decizii similare ale BEC. Între acestea s-au numărat cele depuse de Gheorghe Funar, Corneliu Vadim Tudor şi Noua Republică.

În cazul lui Funar, CAB a decis, definitiv, respingerea contestaţiei, în timp ce pentru Vadim şi Noua Republică, urmează să judece demersurile similare, după ce TB le-a respins .

BEC a respins, miercuri, candidaturile depuse pentru alegerile europarlamentare în numele PRM de Corneliu Vadim Tudor şi Gheorghe Funar, precum şi cele depuse de Partidul Verde, Partidul Ecologist Român şi Noua Republică, Partidul Alianţa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale. Totodată, în şedinţa BEC a fost respinsă candidatura independentă a lui Mircea Diaconu.

Mircea Diaconu şi-a depus, în 26 martie, la Biroul Electoral Central, dosarul de candidatură şi listele de susţinători pentru a intra în alegerile europarlamentare în calitate de candidat independent. El anunţase în 19 martie că şi-a dat demisia din PNL şi va candida independent la alegerile europarlamentare.

Agenţia Naţională de Integritate a trimis BEC, tot în 26 martie, o informare în care se arăta că Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European.

"Agenţia Naţională de Integritate comunică Biroului Electoral Central faptul că domnul Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale pentru validarea candidaturii acestuia pentru Parlamentul European. Considerentele pe care le avem în vedere sunt întemeiate pe următoarele: Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.3104/2012 prin care a fost respins recursul formulat de domnul Diaconu Mircea; Constituţia României republicată; Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; Legea nr. 33/2007 - republicată privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European", se arată în informarea semnată de preşedintele ANI, Horia Georgescu, şi adresată preşedintelui BEC, Florentin Sorin Drăguţ.

Formularea de contestaţii privind admiterea sau respingerea candidaturilor poate fi făcută până cel mai târziu la 10 aprilie, potrivit HG 80/2014 privind programul calendaristic al acţiunilor pentru europarlamentare.

Soluţionarea contestaţiilor privind admiterea sau respingerea candidaturilor se face în cel mult două zile de la înregistrarea contestaţiei, cel mai târziu 12 aprilie, de către Tribunalul Bucureşti.

Termenul pentru soluţionarea apelului asupra contestaţiilor este de două zile de la înregistrarea cererii de apel, cel mai târziu 15 aprilie, de către Curtea de Apel Bucureşti.

Candidaturile rămân definitive cel mai târziu în 16 aprilie.