Video "Nu tremur la cutremur", campanie de informare a populaţiei în cazul unui seism. Ce reguli trebuie respectate într-o astfel de situaţie - VIDEO

Specialiştii au concluzionat că, în cazul unui cutremur puternic, tinerii cu vârste între 18 şi 35 de ani, care nu au trăit experienţa unui cutremur de nivelul celui din 1977, "cu cât ştiu mai puţin, cu atât cred că sunt mai bine informaţi".

Spre exemplu, cei mai mulţi nu şi-au pus niciodată problema să stabilească cu membrii familiei un loc de întâlnire, în condiţiile în care telefonia mobilă nu ar funcţiona o perioadă.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a lansat, luni, o campanie preventivă intitulată "Nu tremur la cutremur", pentru conştientizarea de către populaţie a riscurilor pe care le implică un seism puternic şi ce reguli trebuie să respecte într-o astfel de situaţie, în aşa fel încât să-şi sporească şansele de supravieţuire. În acest sens, a fost realizat şi site-ul www.nutremurlacutremur.ro.

În cadrul campaniei, prin intermediul televiziunilor şi în mediul online vor fi difuzate şapte spoturi cu scenarii diferite, din care cetăţenii află ce trebuie să facă în cazul în care cutremurul îi surpride într-un apartament de bloc, într-un supermarket, la serviu, pe stradă etc.

Prezent la lansarea campaniei, secretarul de stat Raed Arafat a explicat că, pentru realizarea spoturilor, s-a optat pentru filme de animanţie, pentru a fi mai atractive pentru copii.

Din aceste spoturi, cetăţenii află că, în cazul unui seism, nu trebuie să plece pe scări sau să ia liftul, ci să se adăpostească sub un corp de mobilier rezistent sau sub tocul uşii. În acelaşi timp, dacă la momentul producerii cutremurului sunt pe stradă, trebuie să se îndepărteze de clădiri, de pe care se pot prăbuşi cărămizi, bucăţi de tencuială, coşuri de fum, geamuri, ghivece de flori etc.

"Populaţia trebuie să aibă încredere în ceea ce i se comunică oficial şi nu în anunţuri făcute de aşa-zişi specialişti. Această campanie de conştientizare a fost făcută cu sprijinul mai multor parteneri care au muncit pe bază de vountariat, astfel că preţul nu a depăşit 3.000 de euro", a spus Arafat.

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administreaţiei Publice (MDRAP), în caz de cutremur, Bucureştiul este cel mai vulnerabil, în special clădirile construite înainte de 1940, care au rezistat cutremurelor din 1977 şi 1993. Cel mai expus este însă centrul vechi al Capitalei, unde multe imobile se află într-o stare de degradare avansată.

IGSU: Populaţia să-şi facă provizii de apă şi hrană uscată în eventualitatea unui cutremur puternic

IGSU avertizează într-un ghid de protecţie în caz de cutremur că oamenii trebuie să aibă în permanenţă în locuinţă provizii de apă, hrană uscată, bandaje şi medicamente, pentru a putea supravieţui o perioadă mai lungă de timp, în cazul în care sunt prinşi sub dărâmături.

Potrivit ghidului întocmit de specialiştii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), odată cu mutarea într-o casă nouă ori la prima zugrăvire sau reamenajare, aşezarea mobilierului trebuie gândită în aşa fel încât spaţiile să nu fie aglomerate cu piese de mobilier instabile în vecinătatea locurilor în care membrii familiei petrec cea mai mare parte din timp.

Aparatele casnice de mari dimensiuni trebuie fixate bine, pentru ca, în cazul în care acestea se deplasează, să nu se rupă racordurile.

În locuinţă este necesar să existe cel puţin un stingător de incendiu, care să fie depozitat într-un loc cunoscut şi accesibil în orice moment.

Pompierii recomandă locatarilor să aibă în casă şi o trusă de scule adecvată pentru deblocări, iar în biroul asociaţiei de proprietari să existe unelte pentru intervenţii la reţelele de gaze şi apă sau pentru deblocări uşoare.

În acelaşi timp, oamenii sunt sfătuiţi să aibă în casă rezerve de alimente uscate şi de conserve, apă de băut, o trusă de prim ajutor cu medicamente, pansamente, lanterne, un aparat de radio şi baterii de schimb, un fluier şi telefon mobil.

Reprezentanţii IGSU atrag atenţia că seismele puternice de adâncime intermediară din zona Vrancea pot avea, de regulă, durate mai mari şi pot produce oscilaţii mai ample la unele clădiri, astfel încât să creeze stări de tipul răului de mare sau dezechilibru.

Deşi mobilierul începe să se mişte şi se aud diverse zgomote ciudate, oamenii nu trebuie să se lase copleşiţi, ci să îşi propună să nu intre în panică. În astfel de momente, populaţia trebuie să râmână în locuinţe, departe de ferestrele care se pot sparge şi pot produce accidente, şi să se adăpostească sub o grindă, un toc de uşă solid sub un birou sau o masă suficient de rezistente.

În cazul în care ieşirile sunt blocate, "deşi timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică rezistenţa de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile", potrivit IGSU.

În cazul în care sunt surprinşi pe stradă, oamenii trebuie să caute locuri deschise şi, totodată, să îşi calmeze familia sau alte persoane aflate în panică, în special copiii.

De asemenea, în timpul cutremurului, animalele de casă sau de curte pot deveni neliniştite şi chiar agresive, de aceea este recomandabil ca acestea să fie eliberate într-o curte închisă, din care să nu poate ieşi.  

În fiecare an, se fac simulări de producere a unui cutremur, stabilindu-se astfel modul de răspuns integrat al tuturor structurilor cu atribuţii în domeniu, potrivit IGSU.

Reprezentanţii IGSU mai spun că este o mare diferenţă în prezent faţă de 1977 în ce priveşte gestionarea unei eventuale catastrofe, generată de un seism, pentru că tehnicile de intervenţie au capacitate de răspuns crescută faţă de 1977 şi există o evidenţă a clădirilor cu grad ridicat de risc, ceea ce permite intervenţia rapidă şi precisă în astfel de situaţii.