Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la 30.600 anul trecut, în creştere faţă de 2012. În ce domenii au fost cele mai multe posturi

Anul trecut, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,21%), respectiv în administraţia publică (1,98%). La polul opus, s-au situat activităţile de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,13%) şi cele din industria extractivă (0,14%).

Ca şi în anul precedent, puţin peste 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria prelucrătoare (9.600 de locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,93%. Sectorul bugetar a însumat 32% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (4.800 locuri vacante), urmată de sănătate şi asistenţă socială (3.500 locuri vacante), respectiv învăţământ (1.500 locuri vacante).

În tranzacţii imobiliare, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, respectiv industria extractivă, angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată (10 locuri vacante pentru fiecare în parte).

Prin comparaţie cu anul precedent, cele mai relevante creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în alte activităţi de servicii (1,80 puncte procentuale), administraţie publică (0,78 puncte procentuale), respectiv în cele de activităţi de spectacole, culturale şi recreative (0,74 puncte procentuale). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative creşteri în administraţia publică (1.900 de locuri vacante), urmate de activităţile din industria prelucrătoare (1.700 de locuri vacante).

Cele mai accentuate diminuări atât ale ratei, cât şi ale numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au constatat în construcţii şi sănătate şi asistenţă socială (-0,05% rata locurilor de muncă vacante, respectiv -200 de locuri vacante pentru fiecare în parte), urmate de activităţile de intermedieri financiare şi asigurari (-0,04% rata locurilor de muncă vacante, respectiv -100 de locuri vacante).

În anul 2013, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate (0,97%), operatori la instalaţii şi maşini, asamblori de maşini şi echipamente (0,88%), respectiv de muncitori necalificaţi (0,87%). Cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată s-a constatat pentru ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi (0,43%), membri corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori (0,46%), respectiv cele de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (0,47%).

Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative valori în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate (8.900 locuri vacante), care a reprezentat aproape 30% din numărul locurilor de muncă vacante la nivel de ţară, urmate de ocupaţiile de muncitori necalificaţi (4.800 locuri vacante), respectiv cele de operatori la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini şi echipamente (4.700 locuri vacante).

La polul opus, cu cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată s-au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (100 de locuri vacante), urmate de cele de membri corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori (1.300 de locuri vacante) şi cele de funcţionari administrativi (1.800 de locuri vacante).

Comparativ cu anul 2012, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cea mai importantă creştere s-a regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate (0,27 puncte procentuale, respectiv 2.600 de locuri vacante).

La polul opus, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a cunoscut uşoare scăderi în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (-0,03 puncte procentuale), în timp ce numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a ramas aproape identic cu cel din anul precedent.

Cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,06%), Bucureşti-Ilfov (0,87%), respectiv Nord-Vest (0,81%). În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată în regiunile Bucureşti-Ilfov (8.200 locuri vacante), care au reprezentat aproximativ 27% din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga ţară, Vest (4.600 locuri vacante), respectiv Nord-Vest (4.500 locuri vacante).

Cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,37%, rata medie anuală, respectiv 1.300 de locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,38%, respectiv 1.700 de locuri vacante).

Faţă de anul 2012, cele mai semnificative creşteri atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunea Vest (0,46 puncte procentuale, respectiv 1.900 de locuri vacante), urmată de regiunea Nord-Vest (0,26 puncte procentuale, respectiv 1.600 de locuri vacante), iar cea mai importantă diminuare s-a regăsit regiunea Sud-Est (-0,04 puncte procentuale, respectiv -200 de locuri vacante).