O asociaţie ce administrează averea foştilor grăniceri revendică şcoli şi terenul spitalului din Năsăud

Primarul Năsăudului, Mircea Romocea, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că există procese pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud intentate de Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene (UCGN), însă primăria nu va ceda întrucât consideră că o organizaţie nonguvernamentală nu poate să emită pretenţii în privinţa unor bunuri de patrimoniu din oraş.

"Este vorba până la urmă de un ONG care nu poate emite pretenţii legate de bunurile de patrimoniu din Năsăud şi aici mă refer la toate clădirile şcolilor din oraş: Colegiul Naţional «George Coşbuc», Şcoala Gimnazială «Mihai Eminescu», Liceul Economic, Liceul Silvic, terenul pe care se află spitalul din Năsăud, stadionul şi altele. Ei le revendică în natură sau în echilavent bănesc. Au fost de drept ale lor, dar cred că veritabilii grăniceri le-au construit pentru întreaga comunitate, nu pentru un grup de indivizi. Ne judecăm la Tribunalul Bistriţa-Năsăud", a declarat Mircea Romocea.

Contactat de corespondentul MEDIAFAX, Mihai Mureşan, preşedintele Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene, a declarat că subiectul a fost discutat chiar joi, în Adunarea Generală a organizaţiei.

"Noi am cerut să ni se retrocedeze în natură doar trei clădiri, care nu au tangenţă cu activitatea oraşului. E vorba de clădirea în care au fost sediile ocoalelor silvice şi de două clădiri în paragină vizavi de Colegiul Naţional «George Coşbuc». Una este într-o stare avansată de degradare, iar în alta a fost Clubul elevilor, iar acum e părăsită. Acolo vrem să ne facem sediul. În rest, nu a cerut nimeni restituirea în natură pentru niciun imobil. Şi în instanţă am spus acest lucru. Am specificat clar care imobile le vrem în natură şi care să fie transformate în acţiuni în Fondul Proprietatea", a declarat Mihai Mureşan.

El a spus că joi, în cadrul Adunării Generale a UCGN, s-a discutat despre acest subiect şi s-a decis ca, în cazul în care instanţa va da o sentinţă în sensul restituirii clădirilor în natură, Uniunea să le doneze sau să le dea în administrarea oraşului Năsăud pe o perioadă de 100 de ani, la preţul simbolic de un leu.

"Noi am intentat proces fiindcă şi pentru acele imobile pe care nu le vrem în natură putem primi despăgubiri de la statul român. E un plafon de despăgubiri, nu ştiu exact. Dacă vom obţine despăgubiri intenţionăm să facem alt lucru, să construim un cămin lângă Colegiul Naţional «George Coşbuc» pentru elevii din alte localităţi care vin să înveţe la Năsăud, unde să le asigurăm cazare şi masă gratuit, iar pentru studenţii noştri care învaţă la Cluj să supraetajăm un cămin studenţesc. Avem o ofertă de la conducerea UBB în acest sens şi vrem să concretizăm acest proiect. Noi acordăm acum 44 de burse pentru elevi, câte una pentru fiecare localitate fostă grănicerească, în cuantum de 150 de lei pentru fiecare, şi mai susţinem 15 studenţi cărora le-am asigurat cazarea în cămin plătindu-le 200 de lei lunar. De la toamnă, din viitorul an şcolar, intenţionăm să dublăm numărul de burse, de la 44 la 88 de burse. Nu ne abatem de la acest scop al nostru", a declarat Mihai Mureşan.

El a spus că scopul UCGN este acela de a face lucruri bune pentru comunitate şi a menţionat că în Adunarea Generală s-a decis chiar cedarea cu titlu gratuit în folosul Primăriei Năsăud a unui teren pe care să se facă o bază de agrement.

"Se doreşte amenajarea unei baze de agrement pe vreo trei hectare cu o finanţare europeană nerambursabilă. Am hotărât în Adunarea Generală ca suprafaţa respectivă de 66 de ari pe care noi o avem lângă Someşul Mare să o donăm ca să poată administraţia să-şi transpună proiectul în realitate", a declarat Mureşan.

Potrivit documentelor istorice, Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene este succesoarea fostei asociaţii a grănicerilor năsăudeni, care reprezenta 44 de localităţi din fostul Regiment II de graniţă năsăudean, înfiinţat în timpul reginei Maria Tereza. Habsburgii au donat comunelor de grăniceri bunurile, pe care, în anul 1948, în urma unui decret, comuniştii le-au confiscat şi le-au atribuit statului român.