Oficial COP27: Lucruri "mărunte" au mai rămas de rezolvat la acordul privind clima

"Facem tot ce ne stă în putinţă. Lucruri minuscule, minuscule de rezolvat", a declarat el pentru Reuters, întrebat dacă un acord este aproape.

Negociatorii de la summitul COP27 privind clima din Egipt s-au apropiat sâmbătă de un acord decisiv pentru un fond de ajutorare a ţărilor sărace care sunt devastate de efectele încălzirii globale, dar au rămas blocaţi în ceea ce priveşte modul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care le determină.

În condiţiile în care un acord final privind clima a întârziat deja mai mult de o zi, reprezentanţii a aproape 200 de naţiuni erau nerăbdători să ajungă la un acord pe care să-l poată prezenta ca un pas înainte în lupta împotriva schimbărilor climatice.

"Trebuie să fim rapizi aici acum, dar nu rapizi spre un rezultat prost. Nu rapid în sensul de a accepta ceva ce apoi vom regreta ani de zile", a declarat Eamon Ryan, ministrul irlandez al mediului.

Frans Timmermans, şeful politicii climatice a Uniunii Europene, a declarat că miniştrii din blocul regional sunt pregătiţi să "plece" dacă acordul nu este suficient de ambiţios. "Am prefera să nu avem nicio decizie decât o decizie proastă".

Rezultatul summitului de două săptămâni din oraşul-staţiune Sharm el-Sheikh este un test al hotărârii globale de a lupta împotriva încălzirii globale, chiar dacă un război în Europa şi inflaţia galopantă distrag atenţia internaţională.

Un proiect de acord al COP27 publicat sâmbătă a reafirmat angajamentele anterioare de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius pentru a preveni cele mai grave schimbări climatice, dar a oferit puţine dovezi ale unei ambiţii sporite de a realiza reducerile de emisii necesare pentru a atinge acest obiectiv.

Zilele de negocieri tensionate între ţările bogate şi cele în curs de dezvoltare în cadrul summitului au dus sâmbătă la o propunere de înfiinţare a unui fond destinat ţărilor care se confruntă cu pagube ireparabile cauzate de furtuni puternice, inundaţii, secete şi incendii.

Ţările bogate, inclusiv Statele Unite şi cele din Europa, au rezistat timp de decenii ideii unui aşa-numit fond pentru pierderi şi daune, de teamă că ar putea fi trase la răspundere pentru emisiile istorice de gaze cu efect de seră.

Negociatorul din Barbados, Avinash Persaud, a calificat propunerea drept o "mică victorie pentru omenire", care a rezultat din leadership-ul micilor naţiuni insulare şi din solidaritatea restului lumii, care a recunoscut impactul tot mai mare al încălzirii.

Negociatorii au declarat că această idee a obţinut un sprijin larg, dar va trebui să fie însoţită de o ambiţie sporită în ceea ce priveşte reducerea emisiilor care determină încălzirea globală.

"Nu este acceptabil să finanţăm consecinţele schimbărilor climatice fără a ne angaja să lucrăm la consecinţele reale ale emisiilor", a declarat Romina Pourmokhtari, ministrul suedez al climei.

China şi Statele Unite, cei mai mari emiţători de gaze cu efect de seră, nu au comentat propunerea.

UE a impulsionat discuţiile la începutul săptămânii, oferindu-se să susţină fondul, cu condiţia ca marii poluatori, inclusiv China, să contribuie la acesta şi ca ţările să îşi intensifice, de asemenea, eforturile de reducere a emisiilor.

Nu era încă clar dacă vor fi îndeplinite condiţiile impuse de UE.

De exemplu, proiectul de acord COP27 publicat sâmbătă de biroul ONU pentru climă nu conţinea o referinţă solicitată de India şi UE privind reducerea treptată a utilizării "tuturor combustibililor fosili". În schimb, s-a cerut ţărilor să reducă treptat doar cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, aşa cum s-a convenit în cadrul Pactului climatic de la Glasgow de anul trecut.

"Aceasta este cu siguranţă o dezamăgire, având în vedere importanţa de a face acest lucru cu toţi combustibilii fosili pentru a rămâne sub 1,5C", a declarat David Waskow, director internaţional pentru climă la World Resources Institute.

În încercarea de a reduce decalajul uriaş dintre angajamentele actuale privind clima şi reducerile mult mai mari necesare pentru a evita schimbările climatice dezastruoase, proiectul a cerut, de asemenea, ca ţările care nu au făcut încă acest lucru să îşi actualizeze obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 până la sfârşitul anului 2023.

Însă unii negociatori doresc ca proiectul să solicite actualizări nu doar anul viitor, ci în fiecare an pentru restul deceniului, pentru a se asigura că emisiile scad atât de repede pe cât spun oamenii de ştiinţă că este necesar pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.