ONG-uri: Autorităţile române folosesc atentatul din Franţa pentru a restrânge drepturile fundamentale

Organizaţiile semnatare ale unui comunicat remis, joi seară, agenţiei MEDIAFAX îşi exprimă "îngrijorarea cu privire la insistenţa cu care instituţiile abilitate ale statului re-propun acum, în regim de urgenţă, un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului".

"Reamintim că acest presupus 'vid legislativ' este de fapt cunoscut de instituţiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru inter-instituţional să analizeze în regim de urgenţă pentru astăzi, 8 ianuarie 2014, respingerea de către Curtea Constituţională a legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie şi internet reprezintă o măsură aberantă, care perpetuează greşelile trecutului şi îngrădeşte drepturile fundamentale, în locul unei analize profesioniste, aprofundate, care să includă toţi actorii din societate interesaţi de subiect. Remarcăm, încă o dată, că atât sectorul privat, cât şi cel al societăţii civile sunt ignorate de autorităţile statului atunci când iau decizii pe aceste subiecte", se mai arată în comunicatul semnat de APADOR-CH, Miliţia Spirituală, ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI), Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociaţia Geo-spaţial.org, Fundaţia Ceata şi Asociaţia Interactive Advertising Bureau România (IAB România).

Citeşte şi: REACŢIA musulmanilor din România după atacul armat din Franţa: Atacul de la Charlie Hebdo, fără legătură cu religia islamică

În opinia acestor ONG-uri, agenda şedinţei convocate pentru vineri la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) nu ţine cont de câteva aspecte esenţiale. "Franţa, exemplul invocat care a declanşat această 'agitaţie' instituţională locală, beneficiază de numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay) dar, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris din data de 7 ianuarie 2015. Mai mult, politicieni francezi de marcă se dovedesc mai cerebrali, respingând 'ideea unei legislatii dictate de emoţie' ", amintesc, astfel, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale.

ONG-urile mai spun că orice nouă lege specifică de păstrare a tuturor datelor de trafic are şanse mari să fie contrară drepturilor fundamentale, în timp ce furnizorii de comunicaţii oricum reţin date de trafic în scop comercial. "Accesul la acestea se poate face prin simpla clarificare a art. 152 din Codul de procedură penală", se mai arată în comunicat, cu referire la prevederile privind obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul comunicaţiilor, şi reţinute de către aceştia.

Reprezentaţii societăţii civile sunt de părere, în acelaşi context, că "decizia Curţii Constituţionale de respingere a pachetului "Big Brother" datează din iulie 2014, prin urmare 'urgenţa' invocată nu reprezintă altceva decât folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignoră drepturile fundamentale".

"Orice ordonanţă de urgenţă în acest domeniu, unde se afectează în mod direct drepturile fundamentale, ar fi neconstituţională conform art. art.115 alin.(6) din Constituţia României. O tragedie nu trebuie să fie transformată într-un pretext pentru îngrădirea libertăţilor şi ocolirea unor decizii ale Curţii Constituţionale", se menţionează în finalul comunicatului.

Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a convocat pentru vineri, ora 9.00, la sediul instituţiei pe care o conduce, o şedinţă comună a Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii şi a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

Convocarea a fost făcută în contextul atacurilor teroriste din Franţa.

"Ca urmare a dinamicii situaţiei de securitate la nivelul Uniunii Europene şi în zonele de interes strategic ale României, precum şi pentru dezvoltarea capabilităţilor pe linia intervenţiei în situaţiile speciale de urgenţă, viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, a convocat vineri, 9.01.2015, la ora 9.00, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, o şedinţă comună a Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii şi a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă", precizează Ministerul Afacerilor Interne (MAI), într-un comunicat remis joi seară.

Şedinţa va avea pe ordinea de zi două puncte. Primul vizează "prezentarea situaţiei de securitate la nivelul Uniunii Europene şi în zonele de interes strategic ale României", iar al doilea, "necesitatea asigurării instrumentarului normativ necesar structurilor din domeniul securităţii naţionale, în vederea prevenirii şi combaterii terorismului şi a criminalităţii de mare anvergură, respectiv proiectul de lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, proiectul de lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, precum şi platforma comună de monitorizare şi plată on-line a amenzilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice".

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat joi că trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului şi secretul corespondenţei, însă prioritar este dreptul la viaţă, chiar dacă ajunge să fie îngrădit dreptul la comunicare.

"Cu siguranţă trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului, dreptul la corespondenţă, la comunicare, de a nu te imixtiona, autoritate a statului, şi de a nu îngrădi astfel de drepturile. Dar, pe de altă parte, haideţi să spunem că şi dreptul la viaţă este tot dreptul persoanelor, este dreptul nostru, al tuturor, şi atunci, între dreptul la viaţă şi dreptul la secretul corespondenţei, bineînţeles alegem dreptul la viaţă, chiar cu diminuare sau cu îngrădirea, în limite legale bineînţeles şi cu respectarea procedurilor legale, a dreptului la corespondenţă şi comunicare", a spus Niţu.

Procurorul general al României a subliniat faptul că, în urma incidentelor din Franţa, instituţiile statului vor avea o altă perspectivă asupra Legii "Big Brother" şi a Legii cartelelor pre-pay.

"Cred că, în actualul context, şi celelalte instituţii implicate în elaborarea actelor normative, în promulgare, în controlul asupra constituţionalităţii vor avea o opinie puţin schimbată. (...) Dacă un titular de abonament este identificat, dreptul lui nu a fost în niciun fel încălca. Atunci de ce cel care ia o cartelă preplătită ar fi ilegal să fie identificat?", a spus Tiberiu Niţu, referitor la faptul că judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că Legea "Big Brother" încalcă legea fundamentală.

Anterior, procurorul general al României a declarat că, în contextul atacului din Paris, comis împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo, că legile privind cartele preplătite şi retenţia datelor ar putea constitui, dacă le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.

Întrebat dacă se impune o nouă lege, pe modelul legii privind reţinerea datelor generale, cunoscută drept Legea "Big Brother", dar care a fost contestată şi declarată neconstituţională, procurorul general al României a spus că nu vrea să facă aprecieri sau comparaţii cu alte legi, dar consideră că se impune adoptarea unor acte normative eficiente, care să poată constitui instrumente foarte bune pentru a putea preveni actele de terorism.

Procurorul general al României a mai spus că, pentru a acţiona ferm împotriva teroriştilor şi pentru a putea preveni actele de terorism, nicio măsură nu este disproporţionată.

Legea 82/2012, cunoscută drept legea "Big Brother", prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea "Big Brother" este neconstituţională.

Douăsprezece persoane au murit, iar alte 11 au fost rănite, miercuri, într-un atac comis de indivizi înarmaţi cu arme automate şi lansatoare de rachete, la sediul parizian al revistei satirice Charlie Hebdo. Printre victime se numără directorul publicaţiei, Stéphane Charbonnier (Charb), şi alţi trei cunoscuţi caricaturişti - Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) şi Georges Wolinski (Wolinski).