ONG-urile îi cer lui Korodi să susţină reducerea cu 80% a consumului de pungi din plastic

Cele peste 70 de organizaţii semnatare spun că îşi exprimă îngrijorarea faţă de opoziţia ministrului şi a guvernului faţă de propunerea Parlamentului European (PE) cu privire la reducerea consumului de pungi din plastic de unică folosinţă.

Semnatarii susţin că, în ciuda unui sprijin popular puternic în întreaga Uniune Europeană, surse din Bruxelles poziţionează România alături de o minoritate de state membre care blochează propunerea PE pentru reducerea drastică a utilizării pungilor de plastic de unică folosinţă.

În scrisoarea adresată lui Korodi este citat Piotr Barczak, Policy Office la European Environmental Bureau, care ar fi declarat că "un grup restrâns de ţări din cadrul Consiliului, nou acceptate în UE, persistă în a arăta un dispreţ total faţă de consecinţele majore ale poluării mediului cu pungi de plastic" şi că "refuzul acestui grup minoritar de state membre UE de a adopta oricare dintre propunerile progresiste propuse de către Parlament contribuie la impasul în negocierile dintre Consiliul de Miniştri al UE, Comisia Europeană şi Parlamentul European".

ONG-urile menţionează că pungile din plastic au o durată de viaţă de peste 200 de ani şi una de utilizare de doar câteva minute, fiind unul dintre cele mai elocvente exemple de eşec al proiectării din industrie.

"Măsurile de descurajare a producerii pungilor de plastic şi a altor produse de unică folosinţă reprezintă un aspect prioritar în gestionarea sustenabilă a deşeurilor. România e sufocată de cantitatea imensă de pungi de plastic care acoperă atât văi de râuri, cât şi câmpuri întregi. În România, conform Fondului de Mediu, cantitatea de pungi de plastic comercializate în 2010 a fost dublă comparativ cu anul 2009 şi este în continuă creştere, pe fondul dezvoltării marilor retaileri. Fiecare european foloseşte în medie circa 500 de pungi de plastic anual, dintre care 92 la sută sunt de unică folosinţă. Mai mult, dintre cele 100 de miliarde de pungi de plastic utilizate anual în Europa doar 6,6 la sută sunt reciclate", se arată în scrisoarea deschisă.

Organizaţiile neguvernamentale susţin că, din cauza greutăţii şi dimensiunii reduse, pungile din plastic ajung adesea în mări şi oceane, unde se descompun treptat de-a lungul a sute de ani, formând o supă difuză de microparticule răspândită pe întreaga planetă, ele reprezentând un pericol major cu consecinţe dramatice pentru ecosistemul acvatic.

"Fragmentele microscopice de plastic sunt uşor ingerate, cele mai afectate fiind mamiferele marine. Aceşti poluanţi se acumulează la fiecare nivel din lanţul trofic, la fiecare nivel din lanţ obţinându-se o creştere semnificativă a concentraţiei de poluanţi. Mai mult, plasticul nu doar eliberează substanţe chimice; odată ajuns în apă atrage alte toxine, devenind şi mai periculos pentru formele de viaţă marine. 94 la sută dintre păsările din zona Mării Nordului au plastic în stomac", se mai arată în scrisoare.

Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale mai spun că pungile din plastic de unică folosinţă care nu sunt biodegradabile şi compostabile au fost interzise în statul american California, în Franţa, Italia, în oraşe din Australia şi Marea Britanie. Printre oraşele din SUA care au interzis pungile de plastic de unică folosinţă se numără San Francisco (2007), Portland (2011), Seattle (2012), Austin (2013), Los Angeles (2014), Dallas (2015) şi Chicago (2015), precizează semnatarii scrisorii.

"Având în vedere că discuţiile se află în etapa finală, în cazul în care negocierile care vor avea loc vineri, 14 noiembrie, între Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul de Miniştri nu vor duce la niciun rezultat concret, propunerea riscă să fie anulată. Vă solicităm să susţineţi reducerea, până în 2019, a consumului de pungi de plastic de unică folosinţă cu 80 la sută, să susţineţi interzicerea pungilor de plastic oxodegradabile şi să susţineţi proiectul în forma propusă de către Parlamentul European prin Margrete Auken, Group of the Greens/European Free Alliance", se mai arată în scrisoarea trimisă ministrului Mediului.