Opinii separate în CCR pe Legea 303/2004. Pivniceru: Rolul constituţional al Comisiilor speciale, nesocotit/ Livia Stanciu: Au fost încălcate chiar deciziile instanţei constituţionale

"În dezacord cu soluţia adoptată - cu majoritate de voturi - prin Decizia nr.583 din 25 septembrie 2018, considerăm că obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor trebuia admisă şi constatat caracterul întemeiat al criticii de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea procedurii de adoptare a legii, prin nesocotirea rolului constituţional al comisiilor speciale comune", se arată în opinia separată a judecătorului CCR Mona Pivniceru, publicată pe site-ul instituţiei.

În motivarea CCR care a decis, cu majoritate de voturi că modificarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor este constituţională, constatând că Parlamentul nu a modificat actul normativ prin "proceduri viciate".

În acest context, Pivniceru îşi argumentează opinia sepaată amintind de o altă decizie a Curţii, din 13 decembrie 2017, potrivit căreia o comisie parlamentară specială "impune o procedură specială, distinctă de cea generală, competenţa sa făcând inutilă parcurgerea procedurii generale de avizare sau adoptare a unui raport".

Prin urmare, din moment ce comisia specială întocmeşte un raport asupra unui proiect de lege, "este inutil ca o comisie permanentă să întocmească un al doilea raport deoarece s-ar ajunge la crearea unei proceduri care ar dubla obligaţia iniţială de întocmire a raportului", se arată în textul opiniei separate.

În concluzie, "în această situaţie, Birourile permanente ale fiecărei Camere trebuie să aplice procedura specială, raportul asupra iniţiativei legislative trebuind, în mod firesc, să fie solicitat comisiei speciale comune", conform sursa citată.

În legătură cu argumentul potriviti căruia sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis nu face obiectul instituţiei, Mona Pivniceru susţine că exigenţele stabilite prin deciziile Curţii Constituţionale referitoare la comisiile speciale sunt "un parametru de constituţionalitate extrinsecă a legii, şi nu o chestiune de aplicare a regulamentelor parlamentare, a cărei soluţionare, indiferent de modalitatea în care regulamentul a fost aplicat, nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale".

"Cu privire la acest aspect, se constată că rolul primar al comisiei speciale comune rezultă din textul Constituţiei, respectiv realizarea unei proceduri de legiferare speciale, astfel încât încălcarea unei exigenţe constituţionale este prin ea însăşi o încălcare a Constituţiei", arată Pivniceru în textul opiniei separate.

Judecătorul CCR mai argumentează că instituţia a statuat că textul constituţional nu prevede doar ideea de constituire a comisiei speciale comune, dar şi consecinţele care rezultă din actul constituirii.

"Cu alte cuvinte, regimul juridic primar al comisiei speciale comune este prevăzut chiar de către Constituţie, şi nu de regulamentele sau practica parlamentară şi trebuie respectat în consecinţă", potrivit sursei menţionate.

Mona Pivniceru a apreciat că "această situaţie este cu atât mai paradoxală cu cât această comisie specială comună a elaborat conţinutul propunerii legislative şi în două rânduri a reexaminat-o, în temeiul art.147 alin.(2) din Constituţie, pentru a o pune de acord cu deciziile Curţii Constituţionale; în schimb, atunci când ar fi trebuit să analizeze pe aceleaşi coordonare cerere de reexaminare a Preşedintelui României, s-a realizat o bruscă desesizare a acesteia şi aplicarea procedurii comune de legiferare, aplicată în ipoteza cererilor de reexaminare formulate în temeiul art.77 alin.(2) din Constituţie".

Prin urmare, în opinia separată, judecătorul CCR arată că "Parlamentul nu a respectat art.64 alin.(4) din Constituţie, încălcând rolul constituţional al comisiilor speciale comune, dezinvestindu-le de la soluţionarea cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României. Mai, mult, întrucât această obligaţie derivă dintr-o decizie a Curţii Constituţionale, rezultă că au fost încălcate şi prevederile art.147 alin.(4) din Constituţie".

Astfel, Mona Pivniceru conchide că obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Klaus Iohannis referitoare la proiectul care modifică Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este întemeiată, iar Curtea "ar fi trebuită admită obiecţia de neconstituţionalitate, cu consecinţa reluării procedurii parlamentare de examinare a cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României în temeiul art.77 alin.(2) din Constituţie".

Livia Stanciu: Au fost încălcate chiar deciziile instanţei constituţionale

Judecătorul Livia Stanciu a susţinut, în opinia separată publicată odată cu motivarea CCR asupra respingerii sesizării preşedintelui Klaus Iohannis pe Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, că modul adoptării actului normativ în Parlament "încalcă chiar deciziile instanţei constituţionale".

Astfel, judecătorul CCR Livia Stanciu argumentează că decizia de convocare a Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară a fost semnată de unul dintre vicepreşedinţii acesteia, fără ca preşedintele Camerei să-şi fi delegat propriile atribuţii către acesta, ceea ce încalcă "prevederile art.66 alin.(3) din Constituţie, din moment ce competenţele preşedintelui au fost exercitate în numele său de către o altă persoană, fără o justificare reală şi obiectivă şi fără o împuternicire legală, ceea ce indică faptul că aceasta nu reprezintă manifestarea de voinţă a subiectului prevăzut la art.66 alin.(3) din Constituţie", se arată în textul opiniei separate publicată pe site-ul instituţiei odată cu motivarea Curţii.

Totodată, Stanciu susţine că respingerea cererii de reexaminare formulată pe şeful statului pe Legea 303/2004 în sesiune extraordinară a Legislativului nu doar că încalcă procedurile parlamentare, ci şi decizii anterioare ale CCR, lucru care afectează întreaga procedura legislativă.

"În cazul de faţă, transmiterea greşită a legii - aflată în procedură parlamentată de reexaminare, ca urmare a formulării de către Preşedintele României a unei cereri de reexaminare - către comisiile permanente ale fiecăreia dintre cele două Camere, nu are relevanţa unor simple încălcări ale regulamentelor, respectiv ale competenţei comisiei speciale comune, ci încalcă chiar deciziile instanţei constituţionale, afectând întreaga procedură legislativă", potrivit sursei citate.

De asemenea, Stanciu argumentează că plenul Camerei Deputaţilor s-a întrunit neconstituţional în sesiune extraordinară, pentru că nu a existat în prelabil o cerere expresă formulată în această privinţă "de un titular de drept".

"În acest sens, se arată că legea a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunite, întrucât nu a existat o cerere expresă formulată de un titular al acestui drept pentru întrunirea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară, care să fi fost urmată de o convocare a preşedinţilor Camerelor", explică judecătorul CCR.

În concluzie, "Camera Deputaţilor, contrar competenţei sale funcţionale, astfel cum este stabilită prin Capitolul I al Titlului III din Legea fundamentală, a inclus pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor din perioada 2-19 iulie, o iniţiativă legislativă care, nefiind pe rolul Parlamentului, nu putea face obiectul unei decizii de convocare", arată Livia Stanciu.

Prin urmare, în opinia judecătorului CCR, Legislativul nu a respectat următoarele prevederi constituţionale: "a) Biroul permanent nu a formulat nici o cerere de întrunire în sesiune extraordinară a Camerei Deputaţilor, neexistând vreo decizie în acest sens; b) decizia de convocare în sesiune extraordinară nu a fost semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor, care nici nu a emis vreun act de delegare a acestei atribuţii constituţionale, pentru ca unul dintre cei patru vicepreşedinţi să aibă competenţa de a semna actul respectiv".

Judecătorul constituţional a conchis că "sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României să fie admisă, atât sub aspectul criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi al criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă invocate şi să se constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor este neconstituţională, cu consecinţa reluării procedurii parlamentare de analizare a cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României".

CCR arată, în motivarea deciziei potrivit căreia modificarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor este constituţională, că Parlamentul nu a modificat actul normativ prin "proceduri viciate, neconstituţionale".

O opinie separată a avut şi judecătorul CCR Mona Pivniceru care a susţinut că Legea 303/2004 este neconstituţională pentru că "rolul constituţional al Comisiilor parlamentare speciale a fost nesocotit".

Parlamentul, convocat în sesiune extraordinară în perioada 2-19 iulie, a votat respingerea cererii de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu modificările aduse Legii 303/2004. Iniţiativa legislativă care modifică acest act normativ s-a întors de mai multe ori în Legislativ, după ce CCR a decis în mai multe rânduri că unele prevederi sunt neconstituţionale.

Pe 25 septembrie, CCR a respins ultima sesizare a lui Iohannis referitoare la neconstituţionalitatea modificării Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Şeful statului a semnat, pe 19 octombrie, decretul privind promulgarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Guvernul a adoptat, pe 22 octombrie, o ordonanţă de urgenţă prin care au fost modificate cele trei legi ale justiţiei. După două zile, OUG a fost publicată în Monitorul Oficial, astfel actul normativ intrând în vigoare. În prezent ordonanţa este în procedură parlamentară de aprobare.

Parlamentul, convocat în sesiune extraordinară în perioada 2-19 iulie, a votat respingerea cererii de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu modificările aduse Legii 303/2004. Iniţiativa legislativă care modifică acest act normativ s-a întors de mai multe ori în Legislativ, după ce CCR a decis în mai multe rânduri că unele prevederi sunt neconstituţionale.

Pe 25 septembrie, CCR a respins ultima sesizare a lui Iohannis referitoare la neconstituţionalitatea modificării Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Şeful statului a semnat, pe 19 octombrie, decretul privind promulgarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Guvernul a adoptat, pe 22 octombrie, o ordonanţă de urgenţă prin care au fost modificate cele trei legi ale justiţiei. După două zile, OUG a fost publicată în Monitorul Oficial, astfel actul normativ intrând în vigoare. În prezent ordonanţa este în procedură parlamentară de aprobare.

Citeşte şi: Motivarea CCR pe Legea 303/2004: Parlamentul nu a adoptat prin proceduri viciate, neconstituţionale

Citeşte şi: STUDIU: Aproape jumătate dintre profesorii României cred în dictatură, rasism, homofobie şi pedeapsa cu moartea

Citeşte şi: Referendumul a fost OFICIAL invalidat. CCR a confirmat eşecul consultării din 6 şi 7 octombrie

Citeşte şi: STUDIU: Aproape jumătate dintre profesorii României cred în dictatură, rasism, homofobie şi pedeapsa cu moartea

Citeşte şi: Augustin Lazăr, scrisoare către Avocatul Poporului. Cere sesizarea CCR privind Ordonanţa pe legile justiţiei

Citeşte şi: STUDIU: Aproape jumătate dintre profesorii României cred în dictatură, rasism, homofobie şi pedeapsa cu moartea

Citeşte şi: CCR a RESPINS patru contestaţii privind organizarea referendumului pentru familie

Citeşte şi: STUDIU: Aproape jumătate dintre profesorii României cred în dictatură, rasism, homofobie şi pedeapsa cu moartea

Citeşte şi: Investiţii în Bucureşti: Refacerea peroanelor liniei 41 şi montarea de display-uri, o noutate pentru Capitală

Citeşte şi: Complicaţii în cazul bebeluşului cu malformaţia la organul genital. Băiatul, OPERAT la Bucureşti

Citeşte şi: Primăria Capitalei a desfiinţat PATRU administraţii importante ale Bucureştiului. Activitatea lor, trecută la Companiile Municipale/ UPDATE: Rectificarea, RESPINSĂ