Oprea: Susţin legea pensiilor unitare cu amendamente pentru recompensarea justă a cadrelor militare

"Susţin principiile contribuţiei şi solidarităţii ca fundament al unei legi coerente, menite să reglementeze sistemul de pensii. Dar când vine vorba despre militari, trebuie să privim contribuţia şi solidaritatea nu în sens contabil, ci în sensul jurământului militar pe care îl depun toţi cei din Armata Română", a spus Gabriel Oprea.

El a spus că legea sistemului unitar de pensii publice aflată în dezbatere este "o lege de care România are nevoie, o iniţiativă curajoasă asumată de un Guvern curajos".

"Susţin această lege, dar, în egală măsură, susţin îmbunătăţirea ei prin amendamentele menite să asigure recompensarea justă a cadrelor militare şi a tuturor pensionarilor din sistemul de siguranţă naţională. Pentru Armată, o lege strâmbă este mai grea decât un război drept. Prin urmare, nu pot fi de acord cu nicio masură care duce la scăderea pensiilor militarilor şi ale celor din sistemul de siguranţă naţională", a adăugat Gabriel Oprea.

El a apreciat că "România nu are voie să dea din ce în ce mai puţin celor care dau totul, inclusiv propria viaţă, pentru ţară" şi, din acest motiv, nu poate fi de acord cu prevederi care duc la inechităţi prin tratarea asemănătoare a unor categorii socio-profesionale care nu sunt deloc în situaţii asemănătoare.

"Armata nu face grevă. Dar asta nu înseamnă că putem face abstracţie de efectele pe termen lung pe care o lege inechitabilă le-ar putea avea asupra sistemului de siguranţă naţională. România este una din ţările NATO cu cele mai mici pensii şi solde acordate militarilor. Cu toate acestea, Armata Română este una din forţele cele mai respectate şi apreciate în lume, mai ales în teatrele de operaţii unde suntem prezenţi. Dacă vom reduce în continuare drepturile militarilor, vom constata o scădere dramatică a atractivităţii carierei militare şi, implicit, un deficit cantitativ şi calitativ la nivelul resursei umane în Armata Română", a spus Oprea.

El a menţionat că, în toate statele NATO, pensiile militare sunt stabilite fie printr-o lege distinctă, fie printr-un capitol aparte al unei legislaţii unitare, iar România trebuie să fie racordată acestor practici şi nu să recurgă la soluţii care nu au corespondent în legislaţia ţărilor NATO şi care ridică şi probleme procedurale semnificative.

Ministrul Apărării, Gabriel Oprea, a precizat, la începutul lunii aprilie, într-un răspuns la o interpelare publicat pe site-ul Senatului, că, potrivit unei simulări făcute la sugestia Ministerului Muncii, rezultă că, în urma aplicării sistemului unitar de pensii, pensiile militare s-ar reduce cu valori între 19 şi 69%.

Surse oficiale au declarat, pentru MEDIAFAX, la jumătatea lunii martie, că reprezentanţi ai MApN, MAI, SRI, SPP, STS şi SIE intenţionează să propună o serie de amendamente la Legea privind sistemul unitar de pensii publice, în cazul în care nu va fi menţinut, în ceea ce priveşte aceste categorii, sistemul actual, reglementat prin Legile 164/2001 şi 179/2004.

Intenţia este de a menţine actualul sistem de pensii pentru militari şi poliţişti fie în mod distinct, prin aplicarea în continuare a Legilor 164/2001 şi 179/2004, fie prin iniţierea unui proiect de lege care să reglementeze unitar pensiile militare de stat şi pensiile de stat ale poliţiştilor, fie prin introducerea unui capitol distinct privind pensiile de stat ale militarilor şi poliţiştilor în actualul proiect normativ.

Aproape 9% din pensiile militare, respectiv 7.265 din 81.183 de pensii militare au cuantumul peste 3.001 lei, dintre acestea 209 având valoarea de peste 5.000 de lei, a comunicat, la 16 februarie, la solicitarea MEDIAFAX, Ministerul Apărării Naţionale.

Potrivit Ministerului, pensia militară medie este de aproximativ 1.700 de lei. Conform datelor transmise de MApN, la nivelul lunii februarie erau plătite, lunar, 81.183 de pensii militare. Pensia minimă este în cuantum de 39 de lei, iar în plafonul cuprins între 39 şi 1.000 de lei figurau în luna februarie 12.942 de pensionari.

Majoritatea beneficiarilor de pensii militare - 45.154 din 81.183 de pensionari militari, respectiv 55,6% - aveau, în luna februarie, pensii cu un cuantum cuprins între 1.001 şi 2.000 de lei, în timp ce 19% dintre pensiile militare, respectiv 15.815 pensii, au un cuantum cuprins între 2.001 şi 3.000 de lei.

Potrivit sursei citate, 6.260 de pensii militare au avut, în luna februarie un cuantum cuprins între 3.001 lei şi 4.000 de lei.

Alte 209 pensii militare au cuantumul peste 5.000 de lei, explica MApN, care preciza că, dintre acestea, "două pensii sunt ale foştilor şefi ai Statulul Major General, restul fiind pensii ale magistraţilor militari şi ale cadrelor militare care au fost detaşate în afara MApN".

În prezent, 72% din pensiile militare sunt sub plafonul de 2.000 lei, iar 90,2 % sunt sub 3.000 lei.

În prezent, pensia militară se stabilileşte pe baza soldei lunare, care nu cuprinde primele, sporurile, indemnizaţiile şi premiile acordate în conformitate cu legislaţia din domeniul salarizării, spre deosebire de sistemul public unde aceste drepturi băneşti sunt luate în calcul.

Sistemul pensiilor militare de stat din România este reglementat de Legea 164 din 2001, fiind un sistem ocupaţional care se încadrează în pilonul al II - lea privind schemele ocupaţionale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC, reaminteşte MApN. Acest sistem de pensii nu este un sistem contributiv şi, conform legii, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la bugetul de stat.