Oprescu cere ridicarea interdicţiei de a lua legătura cu prietena lui: Am nevoie de cineva să aibă grijă de mine. Dacă vreau să cumpăr o pâine, trebuie să cer voie

Curtea de Apel Bucureşti a judecat, vineri, contestaţia formulată de Sorin Oprescu, după ce Tribunalul Capitalei i-a respins, în 23 noimbrie, cererea de ridicare a interdicţiei de a lua legătura cu prietena sa, Adriana Nica, martor în dosarul în care primarul suspendat al Capitalei este acuzat de luare de mită.

Instanţa a amânat până în 11 decembrie pronunţarea deciziei în cazul cererii lui Oprescu.

Sorin Oprescu a spus, la ieşirea din sala de judecată, răspunzând unei întrebări, că se simte bine după operaţia la care a fost supus, săptămâna trecută, la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Capitală.

În cazul cererii judecate vineri la Curtea de Apel Bucureşti, Sorin Oprescu a precizat că a formulat solicitarea pentru că are nevoie ca cineva să aibă grijă de el.

"În situaţia asta, vă daţi seama, ca să mă duc să cumpăr o pâine, trebuie să cer voie. (...) Este mai complex, e şi din nevoia de a avea pe cineva", a spus Oprescu, la plecarea de la Curtea de Apel Bucureşti.

În 20 noiembrie, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Oprescu, în arest la domiciliu, alături de alte opt persoane, primarul suspendat al Capitalei fiind acuzat de luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi constituire a unui grup infracţional organizat.

Dosarul a fost trimis Tribunalului Bucureşti, care în 23 noiembrie a analizat legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive în cazul inculpaţilor. Instanţa a menţinut arestul preventiv pentru Cristian Stanca, Mircea Octavian Constantinescu şi Florin Şupeală şi arestul la domiciliu pentru Sorin Oprescu, Bogdan Cornel Popa, Romeo Albu şi Claudiu Bengalici, precum şi controlul judiciar pentru Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloaie.

Instanţa a respins atunci, ca inadmisibilă, cererea formulată de Sorin Oprescu privind ridicarea interdicţiei de a lua legătura cu martora Adriana Nica. Decizia a fost contestată de Oprescu la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o soluţie definitivă.

Sorin Oprescu a fost internat din 26 până 30 noiembrie, la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", unde a fost operat la un plămân. Oprescu s-a putut interna după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 25 noiembrie, că îşi poate părăsi locuinţa timp de şapte zile, pentru a se opera la plămânul la care i-a fost descoperit un nodul. În săptămâna de spitalizare, Sorin Oprescu a fost verificat de poliţişti, ca în cazul arestului la domiciliu.

În dosarul privind fapte de corupţie, alături de Sorin Oprescu sunt judecaţi Bogdan Popa, fost şef al Administraţiei Cimitirelor, Cristian Stanca, fostul şofer al lui Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, fost şef al Direcţiei Economice din Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae, fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, Florin Şupeală, fost director adjunct al Centrului, Claudiu Bengalici, administrator al unei societăţi comerciale, Ion Niţă şi Romeo Albu.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Bogdan Popa, în calitate de director al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, a constituit un grup infracţional organizat la care au aderat ulterior şi ceilalţi inculpaţi, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului Bucureşti, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-a condus Sorin Oprescu.

"Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să-l ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Anchetatorii susţin că, pe măsură ce alte persoane, sesizând activitatea grupului, au aderat la acesta în vederea obţinerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activităţii pentru mărirea mitei, structura şi funcţionalitatea grupului au suferit modificări, "culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (şeful autorităţii publice locale executive), crearea unui eşalon de «secunzi» ai săi (o persoană de încredere şi fostul lider), dar şi a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituţii".