Oprescu: Este necesară schimbarea legislaţiei în domeniul consolidării imobilelor. Propunerile primarului general

"Încercăm să mărim ritmul de consolidări, dar asta înseamnă obligatoriu cointeresarea legislativă a Guvernului, pentru ca primăria să poată consolida, pentru că vreau să înţelegeţi foarte bine că, dacă o persoană dintr-un bloc nu este de acord, «sfânta proprietate» este intangibilă", a explicat S Sorinprescu situaţia consolidărilor în municipiul Bucureşti, precizând că, în cinci ani, au fost consolidate doar 30 de blocuri cu şapte, 10 şi 11 etaje, în care locuiesc peste 100 de familii.

În ceea ce priveşte schimbarea legislaţiei privind cazurile în care municipalitatea nu are acordul proprietarului pentru a efectua lucrări de consolidare, Sorin Oprescu a arătat că a trimis "din nou o scrisoare către Guvern", pentru a nu sta "să numere victimele".

"Nu pot să intru în apartament şi să consolidez cu forţa. Toată lumea în ultimii 20 de ani a făcut numai expertize, dar totdeauna s-au lovit de nedorinţa oamenilor de a fi deranjaţi", a mai spus Sorin Oprescu.

Întrebat despre posibilitatea ca municipalitatea să cazeze oamenii pe perioada desfăşurării lucrărilor de consolidare a imobilelor, primarul Capitalei a arătat că, pe lângă imobilele folosite deja ca locuinţe de necesitate, vrea, cu sprijinul Guvernului, să fie închiriate şi cele aproximativ 12.000 de apartamente construite în Bucureşti de dezvoltatorii imobiliari şi care în prezent sunt libere.

"Vreau să cerem Guvernului sprijinul ca să putem să-i cazăm în cele 12.000 de apartamente, care stau a fi vândute în Bucureuşti, să le putem închiria pe perioada reparaţiilor şi a lucrărilor de consolidare astfel încât să putem cuprinde un număr de trei - patru ori mai mare de clădiri care vor intra în consolidare", a mai spus Sorin Oprescu.

În ceea ce priveşte spitalele municipalităţii, primarul general a arătat că acolo unde a fost nevoie de lucrări de consolidare, ca de exemplu la Spitalul Clinic de Ortopedie Foişor şi la Institutul Cantacuzino, acestea au fost efectuate.

Totodată, au fost consolidate aproximativ 100 de şcoli incluse în programul de reabilitare derulat de primărie cu Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Patru clădiri din Bucureşti încadrate în clasa I de risc seismic au termen de finalizare a lucrărilor de consolidare anul acesta, iar o alta, anul 2014, după ce, în intervalul 2008 - 2011, au fost puse în siguranţă alte şapte, anunţa Primăriei Capitalei, în 25 septembrie.

Potrivit municipalităţii, în 2013 ar urma să fie încheiate lucrările de consolidare la imobilele situate la adresele str. Maria Rosetti nr. 55, bd. I. C. Brătianu nr. 5, bd. Dacia nr. 85, str. N. Iorga nr. 31, iar anul viitor au termen de finalizare lucrările la clădirea din str. Ion Câmpineanu nr. 9.

Reprezentanţii municipalităţii mai spuneau, la sfârşitul lunii septembrie, că Primăria Capitalei întâmpină numeroase probleme la consolidarea imobilelor, printre care contestarea expertizelor tehnice şi încadrării clădirii în clasa I de risc seismic şi faptul că unii proprietari nu sunt de acord cu soluţia tehnică, pe motiv că aceasta le-ar afecta într-un fel sau altul configuraţia spaţiilor.

O altă problemă este aceea că nu pot fi asigurate finisajele pe care le doresc proprietarii, intervenţii sau modernizări ale instalaţiilor şi aşa foarte vechi. De asemenea, valoarea lucrărilor este considerată de unii proprietari ca fiind mare în comparaţie cu valorile vehiculate pe piaţă pentru achiziţionarea de locuinţe sau construcţii noi.

Primăria Capitalei mai includea pe lista problemelor şi "refuzul proprietarilor, persoane juridice, de spaţii cu altă destinaţie de a asigura finanţarea, deci şi semnarea şi prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectării şi execuţiie lucrărilor de consolidare, în solidar cu proprietarii de locuinţă, fapt de înţeles în condiţiile în care activitatea comercială sau de afacere pe perioada execuţiei lucrărilor se întrerupe şi deci nu pot fi realizate venituri din care să fie plătite lunar cheltuielile cu consolidarea aferente".

"Pentru finanţarea execuţiei lucrărilor de consolidare a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice, nu se pot asigura sumele necesare din bugetul local (nu există baza legală). Conform legislaţiei, aceste sume provin numai din transferuri de la bugetul de stat. Sumele încasate de primărie din ratele aferente locuinţelor consolidate se utilizează numai pentru finanţarea cheltuielilor privind punerea în siguranţă a altor clădiri", mai arăta Primăria Capitalei.

Municipalitatea a prezentat şi mai multe propuneri privind modificarea şi completarea legislaţiei în domeniu, între care: elaborarea unor standarde de cost pentru consolidarea clădirilor cu destinaţia de locuinţă, cu rol de referinţă şi analiză, aplicabile în estimarea financiară a investiţiei; posibilitatea etapizării intervenţiilor la clădirile situate pe anumite artere/zone cu aglomerări de clădiri cu risc seismic ridicat ( clasa I de risc seismic), cu termene de realizare scurt, mediu şi lung, asfel încât să poată fi acoperită toată lista clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic; posibilitatea acţionării în instanţă a tuturor proprietarilor care obstrucţionează, sub orice formă, nu numai nepermiterea accesului (prin nesemnarea contractelor de finanţare, neprezentarea tuturor documentelor necesare), amenzile fiind contestate în instanţă; scutirea de taxe privind înscrierea în cartea funciară a dreptului de creanţa pe baza proceselor verbale de constatare privind nesemnarea contractelor de finanţare de către proprietari; introducerea în legislaţia specifică şi a refacerii faţadelor odată cu consolidarea.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, declara, în iunie, că în câteva săptămâni va apărea o hartă de risc seismic a Bucureştiului, dar nu o va face publică pentru a nu speria populaţia şi a nu fi la dispoziţia samsarilor imobiliari, el arătând că în cinci ani au fost consolidate mai puţin de 30 de clădiri.

Un număr de 190 de clădiri din Capitală sunt considerate pericol public în caz de cutremur, după ce municipalitatea a actualizat lista imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic, prin adăugarea celor care au spaţii publice cu suprafaţă mai mare de 50 de metri pătraţi.