Scandal pe tema PACIENŢILOR "acoperiţi" în spitale. Preşedinte Sanitas Bucureşti: O măsură de imagine a doamnei ministru”/ Pintea se apără: Nu este o vânătoare de vrăjitoare

Presedintele Federaţiei Sanitas Bucureşti, Viorel Huşanu, a precizat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că măsura trimiterii „pacientului acoperit” în spitalele româneşti, promovată de Ministerul Sănătăţii, „este doar o măsură de imagine a doamnei ministru şi a ministerului”.

„Nu se justifică în acest moment. Nu am auzit în ultima vreme să se condiţioneze mai des decât în trecut actul medical, din contră. Sunt din ce în ce mai rare cazurile în care personalul medical ar condiţiona acest act medical. Eu cred că este doar o măsură de imagine”, a menţionat Huşanu.

Potrivit aceleiaşi surse, acest demers nu ar trebui să fie inclus în preocupările Ministerului Sănătăţii, întrucât există alte instituţii ale statului în a căror competenţă intră aceste lucruri.„Ministrul Sănătăţii ar trebui să se ocupe din punctul meu de vedere cu altceva, iar eu, sau noi, Federaţia Sanitas am semnalat şi foarte multe discriminări salariale, foarte multe situaţii în care în spitale nu au cu ce să lucreze, nu au materiale sanitare, nu au aparatură, nu au medicament. Cu asta ar trebui, din punctul meu de vedere, să se ocupe Ministerul Sănătăţii”, a declarat preşedintele Federaţiei Sanitas Bucureşti.

Viorel Huşanu a precizat faptul că aceste practici de condiţionare a actului medical de către anumiţi reprezentanţi ai corpului medical reprezintă cazuri tot mai izolate în ultima perioadă. „Probabil, de fapt, cu siguranţă se întâmplă şi lucruri de acest gen, sunt încă colegi de ai noştri medici, asistenţi, brancardieri care probabil condiţionează actul medical (...) Alte instituţii ale statului ar trebui să-şi facă treaba pe zona aceea, pentru că nu e o situaţie nouă. E o situaţie izolată, dar e de când e lumea şi pământul, unii colegi mai condiţionază. Dar, repet, e treaba altor organe, nu a ministrului Sănătăţii”, spune Huşanu.

Preşedintele Federaţiei SANITAS Bucureşti a concluzionat spunând că această nouă măsură nu va afecta în vreun fel medicii. „Repet, sunt cazuri izolate. Cei care au făcut, probabil o să facă în continuare sau nu, sper eu, dar majoritatea colegilor mei munceau până acum, vor munci în continuare, se vor dedica pacientului, deci nu îi vor afecta cei din minister cu aceste măsuri”, a conchis Huşanu.

Reacţia preşedintelui Federaţiei Sanitas Bucureşti vine după ce ministrul Sănătăţii a declarat că tot mai multi pacienţi i se adresează chiar ei pentru a se plânge de fapul ca încă sunt angajaţi în sistemul de sănătate de stat care cer mită astfel că vor fi trimişi pacienţi "sub acoperire", care vor intra în spitale pentru a-i "demasca" pe medicii sau asistentele care cer mită.

Trimiterea ''pacienţilor sub acoperire'' în spitale a început de trei săptămâni, a spus Sorina Pintea, până acum având loc cinci astfel de acţiuni.

"În acest moment, o persoană a părăsit spitalul. (...) Este o parte a strategiei anticorupţie pe care trebuie să o aplicăm, iar în momentul în care gradul de satisfacţie al pacientului scade, până la urmă trebuie să luăm cu toţii nişte măsuri şi trebuie să ne ridicăm şi noi semne de întrebare. (...) Pentru unii care nu respectă nişte reguli nu trebuie să sufere toţi care lucrează în sistemul medical. Până la urmă trebuie să învăţăm că există nişte reguli şi trebuie să le respectăm", a declarat Sorina Pintea, la România TV.

Ministrul Sănătăţii, despre măsura „pacientului acoperit”: Nu este o „vânătoare de vrăjitoare"

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, pentru MEDIAFAX, că măsura care vizează trimiterea unor „pacienţi sub acoperire” în spitale „nu este o „vânătoare de vrăjitoare”. Aceasta va funcţiona ca o analiză în urma căreia, dacă se vor găsi nereguli, se va întocmi un raport înaintat spitalului.

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că operaţiunea „pacientului misterios” care vizează trimiterea unor „pacienţi sub acoperire” în spitalele româneşti nu este o „vânătoare de vrăjitoare”, ci o măsură luată în sensul redării demnităţii profesiei medicale.

„Sunt foarte mulţi oameni cinstiţi care au privit normal acest lucru, nefiind deranjaţi. Nu este o „vânătoare de vrăjitoare”, nu se merge cu înregistrări audio, video, nici vorbă. „Pacientul misterios” merge, vede ce se întâmplă şi dacă ceva nu e în regulă face un raport pe care noi îl transmitem spitalelor”, a spus, pentru MEDIAFAX, ministrul.

Sorina Pintea a declarat că povestea „pacientului misterios” din spitale nu este invenţia Ministerului Sănătăţii, această măsură fiind implementată la nivel european de foarte mult timp.

„Eu cred că şi la nivelul sindicatelor există destule reclamaţii vizavi de un anumit tip de comportamente. Povestea cu „pacientul misterios” nu este invenţia noastră. Se aplică în Europa de multă vreme, face parte din cadrul strategiei anticorupţie promovată de Ministerul Sănătăţii şi de asemenea, este un indicator de acreditare evaluat în primul ciclu de acreditare, respectiv modul de respectare al drepturilor pacienţilor, modul în care se acordă un act medical de calitate”, precizează ministrul.

Sorina Pintea a declarat că implementarea acestei măsuri nu este un exerciţiu de imagine al său sau al ministerului, întrucât „exerciţii de imagine fac cei care doresc ceva, eu nu doresc decât să fac ordine în sistem, adică să susţin aplicarea legii (...) Eu am spus când am venit la Ministerul Sănătăţii că doresc să fac ceva, nu să devin cineva, s-a şi văzut, nu am candidat pentru nicio funcţie politică. Imagine pentru ce? Pentru că am grijă de pacienţi?”, a spus ministrul Sănătăţii.

Potrivit aceleiaşi surse, un lucru care a cântărit în luarea deciziei implementării acestei măsuri este scăderea gradului de satisfacţie a pacienţilor. „Din punctul meu de vedere, povestea cu „pacientul misterios” nu are niciun fel de conotaţie. Noi avem chestionarele de satisfacţie, care spun că a scăzut gradul de satisfacţie al pacienţilor şi mai spun un lucru: ne spun zonele şi spitalele unde avem acest gen de probleme”, informează ministrul.

Sorina Pintea a concluzionat spunând că nu poate fi de acord cu practicile actuale „pe care foarte mulţi dintre noi le cunosc şi poate nu a avut nimeni curajul să spună cu voce tare ce se întâmplă”.