Pacienţii cer minim de 6% din PIB pentru sănătate. Autorităţile spun că nu ştiu de cât este nevoie

"Noi nu ştim de câtă finanţare are nevoie sistemul de sănătate, dar credem că dumenavostră, decidenţii, ştiţi mai bine decât noi. Noi, pacienţii, ştim însă condiţiile în care suntem trataţi în sistemul de sănătate din România şi credem că aşa nu se mai poate. Am văzut cum sunt trataţi pacienţii din alte ţări europene şi cerem să fin trataţi la fel. Credem că un minim de 6% din PIB pentru sănătate este un prim pas care ar trebui făcut urgent pentru a îmbunătăţii starea de sănătate a celor cărora vreţi să le solicitaţi votul", a spus Radu Gănescu preşedinte COPAC, la o dezbatere privind campania "Pacient de România - 6% pentru sănătate".

În schimb, preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, s-a arătat seceptic cu privirea la nevoia de bani din sănătate.

"Aş putea să vă garantez că sigur nu ajung 6%, probabil 10 - 12%, dar nici asta nu ştie nimeni. Sigur, la început, când am văzut acest proiect, m-am gândit: «Ok, e în regulă, e bun». Sigur că este important acest procent de 6%, dar haideţi să ne gândim cum îi gestionăm cât mai bine. (...) Dacă o să vrem în continuu să dăm ultimul medicament abia descoperit şi ăla care încă nu a apărut, să ne ducem direct la cea mai scumpă investigaţie, toţi bolnavii să fie internaţi şi să stea în spital un minim de şapte - zece zile, este clar că nu vor fi bani", a declarat preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea.

Ciurchea a mai spus că şi-ar dori ca banii plătiţi de CNAS pentru tratamentele românilor în străinătate, peste 70 de milioane de euro pe un an, să intre în sistem, nu să iasă.

"Mi-aş dori ca toţi pacienţii să rămână în România, să vină cei de afară şi să încasez eu, nu 70, ci 150 de milioane. Pentru că avem un corp medical de elită şi chiar se fac lucruri bune în România. Dar nu trebuie să fugim de adevăr şi trebuie să spunem că sunt foarte mulţi pacienţi care se duc afară. De ce? Doar ca să nu rămână în România? Sunt cazuri când se întorc de acolo şi nu le-a fost rezolvată problema. Hai să fim extrem de atenţi când facem acel referat medical pe baza căruia pacientul se duce afară", a mai spus preşedintele CNAS.

Legat de creşterea salariilor medicilor, Ciruchea a spus că, dacă aceasta nu se reflectă în creşterea calităţii actului medical, atunci nu se rezolvă problemele.

"Eu sunt de acord să fie salariile cât de mari, dar să vedem cât ne putem permite şi să vedem cât din aceste salarii se transformă într-o calitate a actului medical. Pentru că dacă mărim salariile şi nu vedem nimc în calitatea actului medical nu cred că am rezolvat problema. Cu certitudine se poate îmbunătăţi şi baza materială a spitalelor, mă refer la aparatură, la reactivi, materiale etc. Dar ţine tot de noi, haideţi să ne uităm bine ce cumpărăm, dacă are service angajat, dacă are personal instruit pentur acel aparat etc. Dacă doar vrem să punem un aparat în curtea spitalului nu cred că am rezolvat problema. Foarte multe analize, şi se vede în sistemul informatic uitându-mă ce se întâmplă pe paraclinic, se repetă de foarte mult ori", a mai spus Ciurchea.

Şi Vasile Cepoi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, a spus că nu se poate spune de câţi bani ar fi nevoie în sănătate, pentru că nu există date privind costurile reale individualizate, care să vizeze particularităţile fiecărui caz în parte.

"Nu ştim de unde lipsesc bani, de la buget sau din FNUASS (Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, n.r.). Din păcate, tratăm boli, şi nu bolnavi", a mai spus Cepoi.

La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu a ţinut să precizeze că România alocă printre cele mai mici sume pentru medicamente, în medie 90 de euro pe cap de locuitor, ceea ce este inadmisibil.

Liderul Federaţiei sindicale Sanitas, Marius Sepi, a spus că este nevoie de regândirea sistemului sanitar şi reducerea categoriilor de exceptaţi de la plata contribuţiei la sănătate, fiind deja 17 categorii în acestă situaţie.

El a mai spus că banii de la CNAS ar trebui să nu mai meargă în sistemul privat, ci statul să investească în spitalele publice.