Parchetul a propus încă de anul trecut modificări ale legilor pentru combatarea evaziunii fiscale

Ministerul Public (MP) a propus înăsprirea pedepselor, să nu poată fi suspendată condiţionat executarea pedepsei aplicate pentru evaziune fiscală, modificarea competenţei instanţelor în funcţie de complexitatea fraudelor, să se realizeze expertizele financiare în maximum şase luni.

Totodată, Ministerul Public a propus ca Inspecţia fiscală să aibă ca atribuţii efectuarea de verificări solicitate de procuror în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzelor aflate în lucru la organele de urmărire penală, procesul-verbal întocmit urmând să constituie mijloc de probă.

Pe de altă parte, MP a propus ca actele administrative care au legătură cu o cauză penală în care s-a început urmărirea penală să nu poată fi contestate în instanţa de contencios administrativ.

Astfel, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, în numele Ministerului Public, a transmis o serie de observaţii cu privire la modificarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

MP a propus completarea articolului 8 alineatul (1) astfel: "constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat sau deduceri ilegale ale taxei pe valoarea adăugată".

Argumentul invocat de MP a fost că rambursarea sau compensarea cu alte obligaţii fiscale se realizează printr-o compensare de facto a TVA-ul colectat cu efecte directe de diminuare a sumei reale, chiar dacă această deducere/compensare nu este solicitată în mod expres, însă se înscrie nelegal în contul contabil 4426-TVA, deductibil conform OMFP 1.752/2005.

Totodată, s-a propus completarea articolului 9, alineatul (1): "lit. f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare, prin cesionarea ori înstrăinarea părţilor sociale fără avizul prealabil al organelor competente, ale persoanelor verificate".

MP a explicat că cesionarea şi/sau înstrăinarea părţilor sociale a devenit o metodă de fraudă fiscală care împiedică exercitarea controlului fiscal, astfel că această incriminare, care a existat anterior este necesar să fie introdusă şi coroborată cu obligaţii prevăzute în Codul fiscal.

MP a porpus modificarea cuantumului sumelor ce atrag majorarea pedepselor prevăzute la articolul 9, alineatele (2) şi (3) şi completarea cu prevederi de reglementare a competenţei de cercetare şi judecată, astfel: "(2) dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani, caz în care judecata în primă instanţă revine tribunalelor, iar supravegherea urmăririi penale este exercitată de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe; (3) dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 3.000.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 4 ani".

MP a argumenat prin faptul că noile orientări legislative privind nivelul pedepselor aplicate, impun creşterea cuantumului sumelor pentru care se majorează pedepsele. Pe de altă parte, dat fiind că de la un anumit nivel al prejudiciilor cauzele penale au nivel de complexitate mai ridicat este necesar ca aceste fapte să fie cercetate şi judecate de către magistraţi cu o experienţă profesională mai bogată.

MP a propus şi modificarea cuantumului sumelor pentru care se aplică cauzele de nepedepsire şi cauze de reducere a pedepselor, precum şi completarea prevederilor articolului 10.

Articolul 10 al Legii 241/2005 prevede că "(1) în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate". Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.

Alineatul (2) arată că dispoziţiile prevăzute la alineatul (1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).

MP propune introducerea articolul 2, indice 1, potrivit căruia "în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, în caz de condamnare nu se poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ori executarea pedepsei la locul de muncă".

Argumentul invocat de MP este majorarea sumelor pentru care se măresc limitele de pedeapsă coroborate cu aceeaşi majorare de cuantum la cauzele de nepedepsire ori de reducere a pedepselor poate conduce la un comportament voluntar al contribuabilului de a achita prejudiciul cauzat.

Pe de altă parte, spune Ministerul Public, se lărgeşte sfera acestor contribuabili, datele statistice indicând faptul că există multe cauze instrumentate cu prejudicii constatate de până la 500.000 de euro, aceste prevederi putând să permită achitarea sumelor imputate şi implicit să mărească încasările la bugetul general consolidat. Acest comportament poate fi impus dacă se elimină posibilităţile de suspendare a executării pedepsei în caz de condamnare, textul propus fiind în concordanţă cu eforturile societăţii de reducere a efectelor crizei financiare globale.

De asemenea, MP propune introducerea articolului 11, indice 1, care să cuprindă dispoziţii referitoare la termenele de efectuare a expertizelor şi/sau constatărilor tehnico-ştiinţifice dispuse de către organele judicare.

"Art. 11.1. (1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă se dispune efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice termenul stabilit pentru efectuarea acesteia nu poate fi mai mare de 3 luni. (2) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă se dispune efectuarea unei expertize termenul stabilit pentru efectuarea acesteia nu poate fi mai mare de 6 luni", arată MP, explicând că în practică organelor judicare este de notorietate sesizată durata excesivă de realizare a expertizelor, fapt ce impune stabilirea unor termene legale atât pentru efectuarea constatărilor, cât mai ales a expertizelor.

Ministerul Public a propus o serie de amendamente cu privire la Ordonanţa 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

MP a indicat introducerea la articolul 81 privind obligaţia de a depune declaraţii fiscale a unui nou alineat: "(2.1.) Declaraţia fiscală se depune cu 60 de zile înaintea realizării operaţiunii, în cazul cesionării ori înstrăinării sub orice formă a acţiunilor, părţilor sociale sau activelor fixe".

De asemenea, MP a propus modificarea articolul 94, alineatul (4), astfel: "Inspecţia fiscală are ca atribuţii efectuarea de verificări solicitate de procuror în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzelor aflate în lucru la organele de urmărire penală, procesul-verbal întocmit urmând să constituie mijloc de probă, potrivit legii".

La articolul 95 se introduce un nou alineat: "(2) Inspecţia fiscală se exercită asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare, care intenţionează să procedeze la cesionarea ori înstrăinarea sub orice formă a părţilor sociale, a activelor fixe şi acţiunilor, cu excepţia celor ce fac obiectul tranzacţiilor pe piaţa de capital".

Ministerul Public explică faptul că, în prezent, nu există nicio dispoziţie legală care să impună obligaţia de a depune o astfel de declaraţie anterior realizării operaţiunilor de cesionare sau înstrăinare a acţiunilor, părţilor sociale ori activelor fixe, fapt care are repercursiuni negative în ce priveşte realizarea controlului fiscal şi stabilirea eventualelor obligaţii la bugetul consolidat, în practică de multe ori aceste operaţiuni fiind efectuate pe seama unor contribuabili cu importante datorii.

Pe de altă parte, în cazurile de fraudă fiscală este necesar să existe o dispoziţie imperativă de efectuare a unor verificări suplimentare, deoarece organele de urmărire penală au obligaţia să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe.

Şi în ce priveşte Ordonanţa de Urgenţă 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, aprobată cu modificări prin Legea 132/204, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Public a făcut observaţii.

Astfel, MP a propus completarea articolului 7, litera f), în sensul "să constate (comisarii-n.r.) acte şi fapte care au avut ca efect evaziunea şi frauda fiscală, să solicite organelor fiscale stabilirea obligaţiilor fiscale în întregime datorate, să ceară organelor de executare competente, potrivit Ordonanţei Guvernului 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, luarea măsurilor asiguratorii ori de câte ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea şi să sesizeze, după caz, organele de urmărire penală, întocmind procesele-verbale conform articolului 214 din Codul de procedură penală, care constituie mijloace de probă, potrivit legii".

La articolul 7, litera g), MP a propus să se completeze astfel" "să solicite administratorilor unităţilor controlate şi persoanelor implicate explicaţii, lămuriri, precizări verbale şi/sau în scris, după caz, cu privire la faptele constatate, sens în care vor legitima şi stabili identitatea acestora", iar litera h): "să solicite, potrivit legii, copii certificate de pe documentele originale, să preleveze probe, eşantioane, mostre etc şi să solicite efectuarea expertizelor tehnice necesare finalizării actului de control. Analiza şi examinarea probelor, eşantioanelor, mostrelor, precum şi expertizele tehnice se fac în laboratoare de specialitate, cheltuielile privind efectuarea acestora fiind suportate din fondurile speciale alocate în bugetul de venituri şi cheltuieli al Gărzii Financiare".

Ministerul Public arată că textele legale sunt deficitare, fiind necesară precizarea de întocmire a proceselor-verbale, conform Codului de procedură penală, întrucât, în acest fel, se dă consistenţă probatorie activităţilor desfăşurate de către Garda Financiară.

MP susţine că prin aceste completări se va permite comisarilor din cadrul Gărzii Financiare să legitimeze şi să stabilească identatea celor în privinţa cărora au obligaţia să le ceară lămuriri şi explicaţii, să poată solicita efectuarea de expertize (avându-se în vedere produsele accizabile), oferind astfel şi drepturile în virtutea cărora se poate îndeplini obligaţiile.

MP a indicat completarea articolului 32, alineatul (2), litera b) al Ordonanţei de Urgenţă 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în sensul: "pentru lumina albastră - autovehiculele aparţinând poliţiei, jandarmeriei, poliţiei de frontieră, serviciului de ambulanţă sau medicină legală, protecţiei civile, Ministerului Apărării care însoţesc coloane militare, unităţilor speciale ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Protecţie şi Pază, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminalişti din Ministerul Public, precum şi autovehiculele de serviciu ale comisarilor Gărzii Financiare, atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă".

MP spune că, deşi este o instituţie publică de control curent operativ şi inopinat, Garda Financiară a fost omisă de la instituţiile ce pot utiliza mijloacele de semnalizare luminoasă de culoare albastră atunci când se deplasează în acţiunile specifice de control inopinat sau care au caracter de urgenţă.

Modificări sunt propuse şi la Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ. Ministerul Public susţine că la articolul 5 se impune introducerea unui nou alineat, în sensul: "(2) nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative care au legătură cu o cauză penală în care s-a început urmărirea penală".

De asemenea, spune MP, se impune modificarea articolului 28 referitor la normele de drept comun, respectiv al "alineatului (2): "Instanţa de contencios administrativ va suspenda judecarea pricinii când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune săvârşită în legătură cu actul administrativ atacat".

Argumentul invocat de MP constă în faptul că actualele reglementări din domeniul contenciosului administrativ generează situaţii de multe ori bizare în cazul actelor de control efectuate de către organele competente cu atribuţii de efectuare a verificărilor financiare, fiscale sau vamale în urma cărora s-au format dosare penale. De aceea este de principiu că penalul ţine în loc civilul, aşa încât existenţa unei dispoziţii care inversează acest principiu generează situaţii confuze, din cauza împrejurării că probatoriul din domeniul contencios este diferit de cel din domeniul penal.

Proiectul de combatere a evaziunii fiscale va fi aprobat de Guvern săptămâna viitoare, sub forma unei ordonanţe de urgenţă, şi aplicat imediat.

Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondului Monetar Internaţional că va acorda ANAF atribuţii sporite în combaterea evaziunii prin drept de acces la evidenţele bancare, că se va concentra şi asupra persoanelor fizice cu mari venituri şi va introduce condiţii stricte de autorizare a firmelor care lucrează cu bunuri în regim suspensiv de accize

În scrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu FMI şi prezentată de MEDIAFAX, Guvernul arată că sunt necesare eforturi de administrare fiscală sporite pentru a combate scăderea veniturilor colectate pe parcursul recesiunii şi că, în prima etapă, acţiunile vor fi concentrate pe frauda în materie de TVA, printr-o mai bună gestionare a arieratelor fiscale în creştere şi prin întărirea controlului la marii contribuabili.

În a doua etapă, autorităţile se vor "concentra" asupra contribuabililor-persoane fizice cu mari venituri şi vor dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehniciile existente în vederea identificării veniturilor nedeclarate.