Parchetul General: Procedura de sesizare a preşedintelui pentru urmărirea penală, aplicabilă în dosarul Revoluţiei

"Având în vedere afirmaţiile lansate în spaţiul public prin comunicatul de presă al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie (IRDD) 1989, potrivit cărora în cauza intitulată generic “Dosarul Revoluţiei” nu era necesară obţinerea autorizării din partea preşedintelui României precum şi referirea la faptul că una dintre persoane vizate nu a avut calitatea de ministru, Biroul de informare şi relaţii publice face următoarele precizări: Conform dispoziţiilor art.109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 din Legea nr. 115/1999 privind respnsabilitatea ministerială, republicată şi art. 2941 Cod procedură penală, doar Preşedintele României are dreptul să autorizeze efectuarea urmăririi penale a foştilor membrii al Guvernului României", se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, remis vineri seară MEDIAFAX.

Reprezentanţii Parchetului General transmit că, pentru a se edifica cu privire la natura juridică a Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi a caracterului juridic al actelor emise de acest organism, au fost cerute opiniile principalelor facultăţi de drept din ţară, respectiv Cluj – Napoca, Bucureşti şi Iaşi.

"Aceste instituţii de învăţământ superior au concluzionat, fără echivoc, faptul că «deşi cadrul legal de funcţionare al CFSN a fost definitiv conturat abia în data de 27.12.1989, prin Decretul-Lege nr. 2, din punct de vedere faptic CFSN a acţionat în perioada 22-27.12.1989 ca un veritabil Guvern, învestit prin susţinerea populară existentă la momentul respectiv». Cu toate că faptele ce formează obiectul dosarului au fost săvârşite anterior adoptării Constituţiei României din 1991 (revizuită în anul 2003) şi intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ce reglementează procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii penale a membrilor Guvernului şi având în vedere că normele de procedură sunt de strictă interpretare şi imediată aplicare, procedura judiciară de sesizare a Preşedintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui fost membru al Guvernului este aplicabilă şi în prezenta cauză", transmite Parchetul.

PG aminteşte că prin decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituţională a statuat că în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecţie, şi anume condiţionarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei. Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă şi după încetarea mandatului membrilor Guvernului, aşa încât este evident, spune Parchetul General, că, în privinţa infracţiunilor comise în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a foştilor membrii ai Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme procedurale.

"Prin Decizia nr. 665 din 05.07.2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 115/1999, privind responsabilitatea ministerială, republicată, Curtea Constituţională a României a decis că ”exceptarea foştilor membri ai Guvernului de la procedura specială, derogatorie prevăzută pentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit în funcţie de momentul declanşării procedurii în timpul mandatului sau după încetarea acestuia, constituie o încălcare a principiului egalităţii de tratament consacrat de art. 16 alin. 1 din Constituţie”. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală, prin sentinţa nr. 818 din 17.12.2007 pronunţată în dosarul nr. 7202/2007, a constatat că în ceea ce-l priveşte pe un fost ministru de interne, nu a fost îndeplinită procedura specială instituită de Legea nr. 115/1999, deşi acesta a fost trimis în judecată pentru fapte săvârşite în legătură cu exercitarea funcţiei, comise în cursul anului 1990", potrivit sursei citate.

Reacţia Parchetului General vine în urma unui comunicat de presă al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie (IRDD) 1989, prezentat în spaţiul public, prin care se transmitea că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie putea să înceapă urmărirea penală în dosarul Revoluţiei fără să-l implice pe preşedintele României, precizând de asemenea că Ion Iliescu nu a avut niciodată calitatea de ministru.

De altfel, fostul preşedinte al României a reacţionat, vineri, după ce preşedintele Iohannis a dat aviz pentru începerea urmăririi penale în dosarul Revoluţiei, spunând că nu este surprins de decizia actualului şef al statului, deşi nu vede “care este cadrul legal”.

“În ceea ce mă priveşte decizia preşedintelui Iohannis nu mă surprinde, cu toate că nu văd care este cadrul legal în care se înscrie. Mă surprinde însă faptul că, liberi fiind, oamenii nu mai cred că trebuie să lupte pentru libertatea lor. De asta au ajuns să ne dea lecţii de democraţie oameni care, în timpul ceauşismului, au tăcut mâlc, asta când nu puneau umărul la costruirea cultului personalităţii lui Ceauşescu.Ştiu că sunt destui cei care nu văd nici acum cu ochi buni faptul că promisiunile cuprinse în Comunicatul CFSN către ţară, scris, cum spuneam, printre gloanţe(atacuri despre care se spune acum că au fost înscenarea noastră!) au fost îndeplinite. Nu poţi face din actul suprem de demnitate al naţiunii române o ”lovitură de stat”, doar pentru că aşa a citit cineva în cartea unul apologet-şi angajat!-al Securităţii. Am spus şi repet: ar fi fost bine dacă am fi avut parte şi noi precum Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia,de o tranziţie negociată. O revoltă populară a născut un vid de putere. Nişte oameni, din cele mai diverse zone ale societăţii, şi de cele mai diverse convingeri politice, au încercat să dea un sens şi o direcţie schimbării. Şi-au asumat nişte responsabilităţi”, a scris Ion Iliescu, pe blog-ul personal.