Patru angajaţi ai Spitalului Penitenciar Rahova, arestaţi preventiv după ce ar fi agresat mai mulţi deţinuţi. Alţi patru au primit arest la domiciliu / Procurori: Conducerea unităţii a contribuit la ascunderea faptelor

În dosar s-au făcut mai multe percheziţii, inclusiv la Spitalul Penitenciar Rahova.

Acuzaţiile din dosar sunt de supunere la rele tratamente, lovire şi alte violenţe, fals intelectual, favorizarea făptuitorului, influenţarea declaraţiilor.

În aceeaşi cauză, a fost pus sub învinuire şi directorul unităţii, fiind cercetat pentru agresarea mai multor deţinuţi.

Atribuţiile fostului director al Spitalului Penitenciar Rahova, preluate de Vasile Georgescu

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) anunţă că atribuţiile directorului Spitalului Penitenciar Rahova, Călin Florea, au fost preluate de comisarul Vasile Georgescu. Măsura, după ce Florea a fost pus sub învinuire pentru că ar fi agresat mai mulţi deţinuţi.

"Având în vedere activităţile de cercetare desfăşurate de organele judiciare, cu privire la săvârşirea de posibile infracţiuni de către angajaţi ai Penitenciarului-Spital Bucureşti-Rahova, în scopul sprijinirii activităţii judiciare, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a dispus ca, începând cu data de 06.02.2018, atribuţiile funcţiei de director al Penitenciarului-Spital Bucureşti-Rahova să fie exercitate de către domnul comisar şef de penitenciare GEORGESCU Vasile. În desfăşurarea activităţilor de cercetare penală, Administraţia Naţională a Penitenciarelor asigură suportul necesar organelor judiciare", transmite ANP printr-un comunicat de presă.

Procurori: Conducerea Penitenciarului Spital Rahova a contribuit la ascunderea faptelor

Procurorii susţin, în referatul cu propunerea de arestare preventivă şi la domiciliu a celor opt angajaţi ai Spitalului Penitenciar Rahova, că faptele acestora erau cunoscute de către conducerea unităţii, care nu a sesizat organele abilitate, ci a încercat să ascundă infracţiunile.

„După ce un deţinut era agresat de către un agent supraveghetor, acesta beneficia de mici favoruri, cum ar fi permisiunea de a merge la cumpărături, oferirea de ţigări sau cafea, permisiunea de a primi pachete şi vizite suplimentare. În situaţia în care deţinutul insista să reclame faptele săvârşite asupra sa, inculpaţii întocmeau în fals rapoarte de incidente deţinuţilor, pentru a eventuală folosire a forţei împotriva acestuia. Tot în acest scop, deşi în unele cazuri deţinuţii fuseseră externaţi, aceştia erau menţinuţi în penitenciar până la dispariţia mărcilor traumatice sau până se asigurau că deţinutul nu intenţionează să formuleze plângere. În unele cazuri, deţinuţii erau conduşi în alte camere de detenţie unde erau agresaţi, iar apoi relocaţi, urmărind astfel ca ceilalţi deţinuţi să nu intuiască cauzele semnelor de violenţă. Mai exact, deţinuţilor li se comunica că victima agresiunii este în sevraj sau s-a autoagresat”, se arată în referatul procurorilor.

Totodată, sursa citată mai precizează că, atât pentru amânarea transferului deţinuţilor, cât şi pentru ascunderea faptelor, agenţii supraveghetori apelau la medicii de gardă sau medicii curanţi ai deţinuţilor care aprobau scoaterea de pe cursă a acestora sau consemnau în fişele medicale ale deţinuţilor că aceştia nu prezintă leziuni traumatice, fără nicio examinare.

„În cadrul anchetelor desfăşurate, agenţii supraveghetori apelau la alţi deţinuţi, care tot pentru obţinerea unui tratament preferenţial, acceptau să consemneze declaraţii în susţinerea falselor acuzaţii aduse deţinuţilor agresaţi. (...) Faptele sunt cu atât mai grave, cu cât acestea erau cunoscute şi de conducerea Penitenciarului Spital Rahova Bucureşti care nu numai că nu a sesizat organele judiciare sau Serviciul de Inspecţia Penitenciarelor, dar a şi contribuit la ascunderea faptelor. (...) Mai mult, în urma studierii jurisprudenţei naţionale, nu au fost descoperite speţe relevante comparabile din punct de vedere al situaţiei de fapt cu prezenta cauză, astfel că este necesară o reacţie fermă a organelor judiciare”, mai spun procurorii.

Aceştia mai arată că în această cauză, uzul forţei fizice împotriva unor persoane private de libertate care nu se dovedeşte strict necesar, prin raportare la comportamentul acestora, constituie tratamente inumane în sensul art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

„În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Oancea Iulian, se constată că acesta a avut iniţiativa întocmirii unui raport de incident pe numele persoanei vătămate şi a amânării transferului acesteia către un alt penitenciar. Acelaşi inculpat le-a solicitat celorlalţi funcţionari aflaţi în serviciu în seara de 14.01.2018 să întocmească rapoarte de activitate în care să consemneze aspecte neconforme cu realitatea, iar a doua zi, în vederea ascunderii faptei, a participat la deciziile luate de conducerea unităţii. Referitor la inculpaţii Lungu Ciprian Florentin, Stan Marian Valentin şi Dragomir Alexandru, se reţine că aceştia au aplicat în mod direct puternice lovituri persoanelor vătămate, provocându-le totodată puternice suferinţe fizice şi psihice”, mai arată documentul menţionat.

Citeşte şi: Elena Udrea, exmatriculată de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeş-Bolyai / Reacţia fostului ministru

Citeşte şi: ALERTĂ METEO: Cod galben de ninsori abundente. Regiunile vizate / Peste 800 de pompieri pot interveni în judeţele aflate sub avertizarea meteorologilor | HARTĂ