Patru persoane, reţinute după percheziţiile la gruparea specializată în trafic de migranţi, în judeţul Timiş

Potrivit procurorilor DIICOT Timişoara, în urma audierilor de la sediul instituţiei, patru persoane au fost reţinute pentru 24 de ore, miercuri, fiind acuzate de constituirea unui grup infracţional organizat şi trafic de persoane. Cele patru persoane urmează să fie prezentate magistraţilor cu propunere de arestare preventivă.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de DIICOT, au fost efectuate 12 percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Timiş şi Arad, pentru destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi.

În cursul anului 2017, gruparea care acţiona pe raza judeţului Timiş avea ca scop racolarea, îndrumarea, cazarea şi transportul de migranţi originari din Orientul Mijlociu şi Asia către state din vestul Europei. Pe parcursul cercetărilor, datele obţinute au arătat faptul că membrii grupării ce acţiona pe raza judeţului Timiş făceau parte dintr-o vastă reţea de trafic de migranţi constituită la nivel european.

Reţeaua şi-a dezvoltat cu timpul segmente naţionale, în fiecare dintre statele de tranzit de pe ruta tradiţională de migraţie, respectiv Turcia – Bulgaria – Serbia – România – Ungaria - Austria – Germania.

“Din cercetările efectuate a rezultat că migranţii erau introduşi fraudulos în România din Serbia şi transportaţi până în Municipiul Timişoara, unde erau cazaţi la diferite pensiuni din zonă, până la momentul organizării trecerii frontierei cu Ungaria şi transportării acestora mai departe către destinaţiile finale, în special Germania. S-a constatat, de asemenea, o înaltă specializare a grupului infracţional, atât prin prisma modului de desfăşurare a activităţii infracţionale, cât şi a măsurilor luate pentru a evita depistarea de către organele legii: folosirea de dispozitive tehnice (GPS, aplicaţii mobile), atât pentru comunicare, cât şi pentru deplasarea uşoară în teren şi identificarea locaţiilor unde se află migranţii; folosirea pentru transportul migranţilor de autoturisme înmatriculate în alte ţări, aspect care face deosebit de dificilă verificarea acestora; o foarte atentă pregătire a fiecărei operaţiuni, începând de la comunicarea locaţiei pe unde au fost introduşi migranţii în ţară, până la preluarea acestora şi transportarea către Timişoara, iar apoi către frontiera de vest; adoptarea unei metode foarte eficiente de transfer a sumelor de bani – metoda Hawala”, se arată în comunicatul DIICOT.

De asemenea, potrivit procurorilor DIICOT, s-a constatat că fiecare dintre segmentele naţionale ale reţelei de trafic de migranţi era coordonat de un lider zonal, cetăţean de origine arabă, iar contactele se realizau doar prin intermediul aplicaţiilor online, fiind evitate orice contacte telefonice directe.

În ceea ce priveşte modalitatea de operare a reţelei de migranţi destructurată miercuri, DIICOT transmite că s-a constatat că liderii din Serbia şi România stabileau în prealabil data şi ora aproximativă când un grup de migranţi urma să fie trecut peste frontieră, pe fâşia verde. Liderul reţelei din România lua atunci legătura cu unul dintre inculpaţii cu rol în coordonarea activităţii de transport, pentru ca aceştia să aibă un transportator pregătit să de deplaseze în zona frontierei cu Serbia, de unde să preia migranţii.

“Ulterior, după ce grupul de migranţi era trecut ilegal în România, membrii reţelei din Serbia trimiteau locaţia exactă unde se aflau migranţii, identificată prin GPS, datele fiind transmise pe aplicaţiile online. Pe baza acestor informaţii exacte, transportatorii grupării se deplasau la locaţia indicată, de unde îi preluau pe migranţi şi îi transportau la Timişoara, în anumite locaţii transmise, de asemenea, în timp real, acestora pe terminalele mobile. Migranţii erau instruiţi să-şi închidă telefoanele mobile în timp ce tranzitau frontiera de stat, pentru a nu se înregistra nicio locaţie în memoria acestora (terminalele fiind repornite doar după traversarea frontierei). De asemenea, li se recomanda ca, în situaţia în care erau depistaţi de către autorităţi, să îşi reseteze terminalele mobile, pentru a reveni la configurările din fabrică”, mai arată DIICOT.

După ce intrau pe teritoriul României, migranţii erau cazaţi la diferite pensiuni din Timişoara, unde nu le erau solicitate documente de identitate. Migranţii erau învăţaţi de membri reţelei ce să facă în cazul în care erau depistaţi de autorităţi: să solicite azil în România, să ceară un interpret de limbă maternă (ştiut fiind faptul că pentru limbile rare, gen urdu pashtu etc nu se găsesc interpreţi, ceea ce îngreunează cercetările), să facă declaraţii lacunare despre modul în care au ajuns în România.

“Ulterior, pe perioada soluţionării cererilor de azil, care pot dura şi câteva luni, membrii grupării puteau organiza liniştiţi mai multe tentative de trecere ilegală a frontierei către Ungaria. Pentru aceste servicii migranţii plăteau sume de circa 4000-5000 de euro de persoană, veniturile obţinute de membrii grupării în urma activităţii infracţionale pe această linie fiind în acest mod considerabile”, se arată în comunicatul DIICOT.