Paul: Ar trebui discutată scutirea la plata CAS pentru vârstnicii care preferă să rămână activi

"Printr-o astfel de măsură, derogăm bugetul public de povara cheltuielilor cu pensiile şi menţinem în piaţa muncii forţa de muncă care îşi doreste să rămână activă. O astfel de decizie se poate lua şi mâine dacă asigurăm suportul majorităţii politice. Din perspectiva bugetului, vom avea o presiune a cheltuielilor cu pensiile de vreo 13,5% din PIB. Unii vor zice ca este puţin, alţii că este mult. Cert este ca va fi cam a 13-a din Uniunea Europeană, dar la ce buget...", a spus Paul.

Deputatul a arătat că în următorii 25 de ani circa trei milioane de români vor pleca în străinătate şi în anul 2060 cea mai înaintată vârstă medie din Europa va fi în România.

"Situaţia este gravă. Dacă problema îmbătrânirii populaţiei nu ne vizează în mod direct, atunci ce anume ne vizează? Pe segmentul pensiilor private, unde randamentele sunt bune şi unde asumarea politică publică a deciziei de contribuţie este fermă, nu există riscul unor modificari neanunţate. Este totuşi nevoie de un pachet colateral care să asiste îmbătrânirea frumoasă", a spus Paul.

Prim-vicepreşedintele PNL a mai arătat că sunt necesare măsuri sociale pentru susţinerea familiei şi pentru a menţine populaţia activă în câmpul muncii.

"Exista riscurile legate de reducerea în România a speranţei de viaţă, mai ales la bărbăţi. Nu se vorbeşte deloc în dezbaterea publică despre aceste lucruri, care vor avea cu fiecare an care trece o presiunea asupra bugetului de stat din ce în ce mai mare", a afirmat deputatul.

Fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 8,71%, de la 11,75% în 2013, şi au ajuns la active nete totale de 19,1 miliarde de lei (4,26 miliarde de euro) în decembrie 2014, cu 37% mai mult faţă de 2013.

Pe segmentul fondurilor de pensii facultative (Pilonul III), randamentul mediu a atins 7,45% în 2014, de la 11,33% în 2013, iar activele au însumat 1,04 miliarde de lei (232 milioane de euro) în la finele anului trecut, cu 28% mai mult faţă de 2013.

România se află în al 26-lea an de declin demografic şi această evoluţie reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii, a declarat Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice Vladimir Trebici al Academiei Române.

"Datele statistice sunt de netăgăduit: în raport cu populaţia de la începutul anului 1990, când România avea 23,2 milioane de locuitori, s-a ajuns în anul 2014 la o populaţie cu reşedinţa în ţară sub 20 de milioane de locuitori. Acest declin demografic, care numără 26 de ani, reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii", a afirmat Gheţău.

El a arătat ca reducerea populaţiei cu aproximativ 3,2 milioane locuitori îşi are originea în scădere naturală - 600.000 de persoane, emigraţia definitivă - circa 300.000 de persoane, la care se adaugă "o imensa emigraţie" cu schimbare doar a reşedinţei în alte ţări - aproape 2,4 milioane de locuitori.