Peste 30 de persoane, între care patronul Florconstruct, reţinute în cazul de evaziune de 9,8 mil.euro

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, pe tot parcursul nopţii de luni spre marţi la DIICOT Suceava au avut loc audieri în dosarul de spălare de bani şi evaziune fiscală cu un prejudiciu de 9,8 milioane de euro, prin tranzacţii fictive cu materiale de construcţii.

Până marţi dimineaţă au fost reţinute 34 de persoane, iar audierile în acest caz continuă, în total urmând să fie audiate 110 persoane.

Între persoanele reţinute se află şi Vasile Florea, proprietarul firmei Florconstruct.

Vasile Florea a fost adus, luni, de poliţişti la sediul DIICOT Suceava, iar la întrebările ziariştilor privind calitatea în care este audiat acesta a răspuns că trebuie să ofere detalii despre "câteva facturi".

Vasile Florea este asociat unic al SC Florconstruct SRL, firmă care, potrivit site-ului propriu, are ca obiect principal de activitate "construcţii de autostrăzi, drumuri şi baze sportive". De asemenea, firma asigură servicii de "salubritate şi depoluare", precum şi "construcţii de clădiri şi lucrări de geniu, confecţii metalice, tâmplarie metalică şi din lemn".

Începând cu anul 2001, firma a avut zeci de contracte cu primăriile din Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, dar şi cu primăriile unor comune din judeţ, atât pentru salubrizare, cât şi pentru reparaţii la străzi.

Conform site-ului firmei, în perioada 2001 – 2002 firma a asigurat salubrizarea în municipiul Suceava, în carteierele Obcini şi George Enescu, în perioada 2002 - 2003 s-a ocupat de lucrări de reparaţii la şcoli, dispensare, cămine culturale în mai multe comune, în perioada 2003-2004 s-a ocupat, ca subcantractor, de reparaţii şi intreţinerea străzilor din municipiul Suceava. Din anul 2005 lucrează în subantepriză pentru SCCF Iaşi, executând lucrările de reparaţii şi intretinere a străzilor în municipiul Suceava şi în municipiul Câmpulung Moldovenesc. De asemenea, din 2006 se ocupă de salubrizare la Câmpulung Moldovenesc şi în localităţile limitrofe. În perioada 2007 - 2008, a executat lucrările de reparaţii la clădirea administrativă a Staţiei de transformare 110/220kW Suceava - filiala SC. Transelectrica SA Bacău, iar în 2007, 2008, 2009, firma a executat lucrările de reabilitare a sistemelor de termoficare şi a punctelor termice din municipiul Suceava şi municipiul Botoşani. De asemenea, Florconstruct a avut contracte cu primăriile pentru diverse lucrări de asfaltare în parcări. Din 2009, a preluat salubrizarea a 25 de comune din judeţul Suceava, iar la sfârşitul săptămânii trecute, în asociere, a câştigat licitaţia de salubrizare a municipiului Suceava, licitaţie contestată de firma Rosal.

În dosarul în care a fost reţinut Vasile Florea este vizată o grupare specializată în evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 9,8 milioane de euro.

Potrivit unui comunicat transmis, luni, de DIICOT, în judeţul Suceava s-a constituit un grup infracţional organizat cu ramificaţii pe aproape întreg teritoriul ţării, având ca scop sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin înregistrarea în evidenţele contabile a unor facturi care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive având ca rezultat diminuarea bazei impozabile şi însuşirea în mod ilegal a sumelor provenite din aceste activităţi.

Principalii membri ai grupării ar fi şase tineri din judeţul Suceava. La această reţea ar fi aderat şi un bărbat de 42 de ani din oraşul botoşănean Bucecea, care, cu ajutorul unui bărbat din Bacău, ar fi preluat societăţi comerciale atât din Suceava, cât şi din ţară, ultimul fiind desemnat asociat şi administrator al firmelor preluate.

Ulterior, aceste societăţi ar fi fost puse la dispoziţia liderului grupului infracţional, care le-ar fi introdus într-un circuit financiar fraudulos. Astfel, în numele acestor firme care derulau tranzacţii cu materiale de construcţii ar fi fost emise facturi fiscale fictive având ca beneficiari diverse societăţi din judeţele Suceava, Botoşani, Bacău, Dâmboviţa, Neamţ, Timiş, Vrancea, Braşov, Mureş, Galaţi, Vâlcea, Ilfov, Iaşi, Olt şi municipiul Bucureşti. În baza facturilor fictive, aceste firme ar fi colectat TVA aferentă tranzacţiilor fictive şi şi-ar fi diminuat profitul obţinut în urma activităţii comerciale desfăşurate.

Astfel, prin activităţile infracţionale desfăşurate de către membrii grupului infracţional bugetul statului ar fi fost grav prejudiciat, prin neachitarea TVA şi a impozitului pe profit, unele din aceste societăţi beneficiind chiar de rambursări ilegale de TVA.

Membrii grupării sunt suspectaţi că intrau în contact direct cu administratori de societăţi comerciale interesaţi să îşi diminueze baza impozabilă, iar prin intermediul firmelor pe care le deţineau sau le controlau realizau vânzări fictive de bunuri către aceste societăţi comerciale "recrutate", fiind emise facturi fictive pentru marfă inexistentă în realitate, pe care societăţile beneficiare le introduceau în contabilitate. Pentru a se da o legitimitate şi o aparenţă de legalitate tranzacţiilor comerciale, membrii grupării ar fi oferit administratorilor societăţilor comerciale "recrutate" bani, reprezentând contravaloarea mărfii "livrate" pentru ca aceştia să facă viramente bancare către societăţile emitente ale facturilor fiscale fictive.

Membrii grupării sunt suspectaţi că retrăgeau aceste sume, beneficiind de un comision din partea societăţilor comerciale evazioniste, reprezentat de o cotă parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat. După o perioadă în care firmele controlate de membrii grupării nu achitau la bugetul de stat TVA-ul colectat şi impozitul pe profit aferent acestor tranzacţii, aceştia ar fi cesionat societăţile comerciale în cauză, iar după câteva luni acestea intrau în faliment.

Astfel, se suspectează că transferurile succesive de bani, efectuate din conturile societăţilor "recrutate" prin conturile membrilor controlate de membrii grupului infracţional, au avut ca scop spălarea banilor proveniţi din evaziune fiscală pentru ca în final sumele iniţiale să se întoarcă la beneficiarii facturilor fictive, fiind diminuate doar de comisioanele bancare aferente operaţiunilor efectuate şi comisioanele plătite membrilor grupului care au sprijinit realizarea acestor activităţi infracţionale.

Prejudiciul adus bugetului de stat, estimat până în această fază a cercetărilor, ar fi de 9,8 milioane de euro.

În acest dosar s-a dispus începerea urmăririi penale în cazul a 118 persoane fizice şi 39 de persoane juridice.

Citeşte şi: Percheziţii în Bucureşti şi 14 judeţe la persoane suspectate de evaziune fiscală de 9,8 milioane de euro