Peste 820 de copii au fost adoptaţi naţional în 2014, alţi 13 au fost adoptaţi internaţional

Potrivit datelor comunicate ANPDCA până la 31 decembrie 2014, obţinute de MEDIAFAX, anul trecut au fost adoptaţi naţional 821 de copii, cei mai mulţi în Bucureşti (55) şi în judeţele Prahova (43), Dolj (36), Braşov (34), Bihor, Constanţa (câte 33) şi Vaslui (30).

Cele mai puţine adopţii, conform datelor transmise până la sfârşitului anului trecut, au fost încheiate în Bacău (una), Maramureş (trei), Tulcea, Teleorman, Covasna şi Mehedinţi (câte opt), Ialomiţa, Harghita şi Bistriţa-Năsăud (câte nouă).

În prezent, peste 4.000 de copii din toată ţara sunt declaraţi adoptabili, însă doar aproximativ 1.700 de familii sunt atestate să adopte. Cei mai mulţi copii declaraţi adoptabili, respectiv 2.140, au între şapte şi 13 ani, 1.063 au între trei şi şase ani, 548 au între zero şi doi ani, iar 309, între 14 şi 17 ani.

Potrivit datelor transmise agenţiei MEDIAFAX, în 2014 au fost înregistrate şi 13 adopţii internaţionale. Patru dintre copiii adoptaţi internaţional, de familii în care cel puţin unul dintre părinţi este român, au ajuns în Italia, câte trei au fost adoptaţi în Canada şi SUA, doi în Germania şi unul în Spania.

La sfârşitul anului trecut, alte 52 de familii mixte erau atestate să adopte internaţional: 11 din Italia, 10 din Canada, câte opt din Spania şi Franţa, câte patru din Germania şi SUA, câte două din Olanda şi Suedia şi câte una din Elveţia, Israel şi Norvegia.

Secretarul de stat de la ANPDCA, Gabriela Coman, a declarat, pentru MEDIAFAX, că proiectul de modificare a Legii 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei a fost finalizat şi trimis Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, care în perioada următoare ar trebui să îl supună dezbaterii publice.

Gabriela Coman a precizat că proiectul de modificare este rezultatul unor ample consultări ale asociaţiilor de părinţi care au adoptat, ale ONG-urilor şi direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.

"Am încercat să accelerăm demersurile pentru dobândirea statutului de copil adoptabil, am încercat să flexibilizăm procedura de evaluare a familiilor care vin să adopte şi apoi să introducem şi noi reglementări care să îi ajute pe oameni să adopte. Am redus şi termenele, acolo unde se puteau reduce, sau le-am extins", a explicat secretarul de stat.

Gabriela Coman a mai spus că, analizând ce s-a întâmplat în practică, dar şi ce fac alţii în alte ţări, s-a propus, în proiectul de modificare a legii, ca odată deschisă adoptabilitatea copilului, aceasta să rămână definitivă. În prezent, are o perioadă determinată, iar de fiecare dată când expiră, trebuie reluată procedura greoaie pentru declararea adoptabilităţii.

Pe de altă parte, specialiştii au considerat necesar să extindă perioada de valabilitate a atestatului pentru părinţii adoptatori, care s-au plâns în repetate rânduri că perioada de un an, stabilită în prezent, este prea scurtă şi, de cele mai multe ori, nici măcar nu li se prezintă un copil în acest interval.

"Din această cauză, am propus să îl extindem la doi ani", a spus Gabriela Coman.

O altă modificare vizează demersurile de potrivire dintre copil şi familia care doreşte să adopte, scopul fiind de a creşte şansele copilului de a-i fi prezentate mai multe familii care i s-ar potrivi nevoilor lui.

"Am păstrat potrivirea teoretică. Dificultatea este că, deşi numărul de copii pentru care s-a deschis procedura de adopţie este mai mare decât numărul de familii, în jur de 4.000 de copii şi aproximativ 1.700 de familii care doresc să adopte, nici copilul şi nici familia nu au şanse sporite. (...) Procedura actuală spune că pentru copilul X, care este adoptabil, pe baza softului poţi să găseşti familii care se i potrivesc. Softul poate să îţi dea 300 de familii, dar procedura spune acum că trimit pentru copilul respectiv lista cu primele 10, ceea ce este arbitrat. Probabil că ideea a fost de a nu îngreuna procesul de analiză a acestor dosare de către managerul de caz. Pe de altă parte, pierzi nişte şanse ca pentru orice copil să fie analizate dosarele mai multor familii. Atunci, am dezvoltat o procedură care să se poată transforma în modificarea softului mai departe, în aşa fel încât managerul de caz să lucreze cu toate acele familii", a explicat secretarul de stat.

Proiectul de modificare vizează şi normele procedurale pentru instanţe, în speranţa rezolvării problemelor care ţin de celeritate.

Gabriela Coman a spus documentul nu a schimbat nimic din filosofia adopţiei internaţionale, au rămas aceleaşi categorii de posibili adoptatori din străinătate, dar s-a propus reducerea perioadei după care se poate declara adoptabilitatea internaţională.

"Până acum, legislaţia spunea că, dacă timp de doi ani nu ai găsit o familie naţională să îl adopte, atunci îl declari adoptabil internaţional. Am redus această perioadă la un an. Câteva luni în viaţa unui copil care aşteaptă înseamnă enorm", a adăugat secretarul de stat.

Coman a precizat că speră ca toate aceste modificări să îmbunătăţească puţin procesul, dar în acelaşi timp a atras atenţia că numai modificările legislative nu schimbă foarte mult din esenţa procesului de adopţie.

"Ceea ce mai contează este modalitatea de intervenţie şi calitatea intervenţiei managerului de caz şi abordarea din partea familiilor care doresc să adopte, pentru că există în continuare preferinţa pentru copii mici şi sănătoşi, până în doi ani, ceea ce înseamnă că există o necesitate de a informa corect aceste familii, de a le pregăti corect, de a le spune, mai ales că orice întârziere în dezvoltare nu înseamnă o catastrofă, pentru că ea este cauzată de lipsa de afectivitate. Chiar şi o boală, dacă nu este gravă, transmisibilă, se remediază", a mai spus Coman.