PICCJ: Asistenta Cîrstea a ignorat şi sfidat atribuţiile de serviciu; Moartea bebeluşilor a fost violentă

Asistenta poate primi mai mult de 4 ani închisoare

Procurorii arată că măsura preventivă se impune a fi dispusă, fapta de care este acuzată asistenta fiind pedepsită cu închisoare mai mult de 4 ani.

Anchetatorii apreciază că pericolul şi periculozitatea în această cauză presupun analiza naturii şi modalităţii concrete de comitere a faptelor, împrejurările în care inculpata a acţionat şi tulburarea mediului social.

"În acest moment procesual balanţa analizei cauzei relevă că mediul social ocrotit a fost serios zdruncinat de faptele inculpatei. Astfel, aceasta, potrivit atribuţiilor de serviciu stabilite în fişa postului trebuia să supravegheze în permanenţă nou născuţii aflaţi în incubatoare sau pătuţuri speciale, în salonul ATI, pe toată durata programului său de muncă. Contrar acestei obligaţii de muncă, inculpata a eludat normele profesionale şi a ignorat obligaţiile sale funcţionale, stabilite potrivit legii pentru postul pentru care a fost angajată. A folosit modalităţi de ignorare a normelor profesionale, care faptic s-au manifestat pe durata programului său de muncă din data de 16.08.2010, prin absenţa din salonul ATI, unde se aflau cei 11 nou-născuţi, plecând în alt salon, deşi nu avea nicio atribuţie de muncă în al doilea salon", se mai arată în referatul prin care procurorii cer arestarea preventivă a asistentei.

Procurorii susţin că atitudinea acesteia de sfidare a obligaţiilor şi responsabilităţilor profesionale a culminat cu absenţa nejustificată din salonul ATI, timp de 12 minute, când a izbucnit incendiul, fapt ce a produs consecinţele ireversibile pentru bebeluşii deveniţi victime, care s-a dovedit cu suficientă rezonabilitate că a fost comisă de inculpată.

Mai mult, din imagininile stocate pe camerele de supraveghere reiese că asistenta a părăsit locul de muncă, în mod voluntar, iar în intervalul celor 12 minute cât nu s-a aflat la locul său de muncă s-a declanşat şi amplificat incendiul în salonul unde se aflau cei 11 nou-născuţi.

Expertiza informatică realizată de Institutul de Tehnologii Avansate al SRI şi raportul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă denotă că incendiul a avut o sursă de aprindere electrică şi a avut două faze. Cea de-a doua fază, cauzată de mediul îmbogăţit cu oxigen, a amplificat rapid şi în interval scurt de timp temperatura, până la un nivel care a generat o căldură atât de mare încât corpurile bebeluşilor, care cântăreau între un kilogram şi maxim 2,5 kilograme au fost arse pe 50-70 la sută din suprafaţa corpului, trei dintre nou-născuţi decedând, iar materialul din care erau confecţionate incubatoarele s-a topit.

"Deci, în raport cu probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual, sfidarea normelor de muncă, a ordinii juridice s-a realizat printr-un lanţ voluntar (inculpata a părăsit în mod voluntar locul său de muncă) iar consecinţele produse din culpă au fost deosebit de grave pentru şase nou născuţi, respectiv prin vătămarea gravă a acestora şi ireversibile pentru cinci nou născuţi", potrivit documentului procurorilor.

Procurorii spun că asistenta, prin fişa postului, a fost învestită cu "un drept profesional" de a veghea la sănătatea şi siguranţa unor nou-născuţi, care necesitau o protecţie medicală profesionistă, permanentă, deoarece erau prematuri, deci fiinţe fragile pentru care din punct de vedere medical sunt prevăzute condiţii şi proceduri speciale de îngrijire şi supraveghere.

"Prin urmare, din întreaga analiză faptică în care a acţionat inculpata, starea de primejdie, de pericol potenţial a existat pe toată durata demersului său de a părăsi salonul, în timpul programului său de muncă, de a ignora normele profesionale (prin faptul că pleca din salon fără drept), apoi pericolul potenţial a devenit actual prin faptul că a izbucnit incendiul în intervalul de timp în care inculpata şi-a părăsit locul de muncă fără drept. Această atitudine, această sfidare a normelor de conduită profesională legală a inculpatei are, potrivit probelor administrate, menţionate anterior, legătură de cauzalitate cu producerea consecinţelor ireversibile, pentru cinci nou născuţi şi a celor foarte grave, de vătămare corporală pentru şase nou născuţi. Faptul că urmările reprezintă fapte din culpă nu atenuează şi nu minimalizează pericolul şi periculozitatea, prin faptele de ucidere din culpă şi de vătămare corporală din culpă gravă, starea de primejdie a devenit concretă prin rezultat", se mai precizează în referat.

Un alt argument adus de procurori în faţa instanţei este că doctrina şi practica judiciară au susţinut constant ca pentru infracţiuni deosebit de grave, cum sunt cele care determină moartea fiinţei umane, ori vătămarea (mutilarea) fiinţei umane, pericolul concret pentru ordinea publică este implicit, deoarece prin natura lor aceste fapte au rezonanţă negativă.

"Când victimele sunt copii, în speţă nou-născuţi, bebeluşi, se creează o stare emoţională deosebită în rândul societăţii şi se trezeşte îngrijorare dar şi o reacţie particulară a opiniei publice, deoarece fapte de natura celei reţinute în sarcina inculpatei suscită tulburare şi determină pierderea încrederii în sistemul sanitar", se mai specifică în referatul cu propunere de arestare preventivă a asistentei medicale Florentina Cîrstea.

Asistenta medicală Florentina Cîrstea a fost reţinută pentru 24 de ore pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală gravă din culpă, în legătură cu incendiul de la Maternitatea Giuleşti.

Judecătoria Sectorului 6 va decide, marţi, dacă aceasta va fi cercetată în libertate sau în stare de arest preventiv.