PICCJ: Supa celor de la Colonia Periprava conţinea 14 boabe de arpacaş. Cauza deceselor - inaniţia. Morţii de la Periprava erau legaţi cu sârmă, străpunşi cu un fier şi aruncaţi în Dunăre

Unul dintre supravieţuitorii de la Colonia de muncă Periprava, care a executat o parte din sentinţa de opt ani de închisoare când colonia era sub conducerea lui Ioan Ficior, relatează că, din iarna anului 1959 şi până în primăvara anului 1960, au decedat din cauza regimului de detenţie mai bine de 270 de persoane.

Acest supravieţuitor aminteşte este decesul unui preot pe nume Ambruş, în vârstă de 40 de ani. Acesta s-ar fi îmbolnăvit în timp ce muncea la stuf şi a fost târât prin zăpadă pe o rogojină până la barăci, operaţiune care i-a atras moartea.

Niciun deţinut nu era încredinţat familiilor după deces, ci erau îngropaţi în gropi comune, fără sicrie şi fără preot, se arată în rechizitoriul prin care torţionarul a fost deferit justiţiei.

În ceea ce priveşte alimentaţia deţinuţilor, arată procurorii, supravieţuitorul îşi minteşte că aceasta era "mizerabilă", motiv pentru care deţinuţii erau foarte slăbiţi şi chiar mureau.

"Perioada cea mai cruntă a fost cea din decembrie 1959 - primăvara 1960, când aproape jumătate din deţinuţii politici care am fost încarceraţi la Grind au murit datorită, în principal, inaniţiei. Exemplific aici cazul unui deţinut politic care la fel ca şi mine a fost adus la Grind de la Stoieneşti având dezinterie şi aceasta a fost cauza principală pentru care a slabit, pentru că nu a primit medicamente, iar pe de altă parte datorită proastei alimentaţii. De asemenea, mai exemplific cazul unui deţinut politic care a avut curiozitatea de a număra boabele din supa de arpacaş pe care o primeam ca fel principal la prânz, situaţie în care prânzul unui deţinut politic era alcătuit din 14 boabe de arpacaş. În baraca în care am fost cazat iniţial, în camera noastră, din aproximativ 50 de deţinuţi politici, după trecerea iernii din '59 - '60, aproape jumătate dintre ei au decedat din cauza, în principal, hranei primite, existând şi alte cauze. De asemenea, din totalul de aproximativ 500 de deţinuţi politici aduşi la Grind în primăvara anului 1960 jumătate dintre ei au decedat fiind îngropaţi în gropi comune, din câte am aflat ulterior", a povestit bărbatul.

Potrivit declaraţiei date procurorilor, fostul deţinut îl consideră vinovatul principal de producerea acestor decese pe comandantul coloniei, Ioan Ficior, "deoarece acesta a cunoscut aceste condiţii de exterminare şi nu a întreprins niciun demers pentru a schimba această situaţie critică".

Morţii de la Periprava erau legaţi cu sârmă, străpunşi cu un fier şi aruncaţi în Dunăre-rechizitoriu

Mărturia unuia dintre supravieţuitorii de la Periprava, dată în dosarul lui Ioan Ficior, relevă că decedaţii erau înfăşuraţi în stuf, legaţi cu sârmă la cap şi la picioare, străpunşi cu o tijă metalică pentru verificarea decesului, după care erau aruncaţi în Dunăre, legaţi de o greutaten de beton.

Procurorii Parchetului instanţei supreme redau, în rechizitoriul de trimitere în judecată a lui Ioan Ficior, mărturia unuia dintre supravieţuitorii regimului de exterminare de la Colonia de muncă Periprava sub comanda lui Ficior.

Acest deţinut a ajuns în colonie în 1962 şi îşi aminteşte că Ficior era comandant. "În ceea ce priveşte regimul de detenţie, (…) aminteşte despre mâncarea proastă şi puţină, pedepsele pe care le primeau «din orice». Deţinuţii erau alergaţi cu calul şi bătuţi cu parul de către col. r. Ficior şi maiorul (…)", se arată în rechizitoriul prin care torţionarul a fost deferit justiţiei.

"Nu mi-am îndeplinit norma stabilită în agricultură, am primit drept sancţiune să port timp de 21 de zile lanţuri grele de 3 kg la picioare şi în această perioadă trebuia să car apa pentru a umple butoaie folosite pentru a se spăla deţinuţii seara. Îmi aduc aminte un episod în care, într-o dimineaţă, am fost scoşi din barăci pentru a fi duşi la muncă, însă datorită faptului că era ceaţă am fost ţinuţi câteva ore afară, timp în care în locul unde eram adunaţi a venit şi locotenentul major Ficior Ioan responsabil cu reeducare în centrul Luciul Giorgieni. Ceilalţi deţinuţi au apucat să strige «fugiţi că vine Ficior cu parul», eu nu am apucat să fug şi acesta m-a lovit cu o bâtă (folosită la transportul ciuberelor de mâncare) peste mână şi peste umăr, rupându-mi clavicula", a povestit fostul deţinut, audiat în dosar.

Acesta a mai spus că "locotenentul major Ficior era cel care aplica sancţiunile cu bătaia deţinuţilor politici, fiind cel care aplica personal loviturile deţinuţilor". Astfel, Ficior "uneori crea o zonă cu sergenţi din penitenciar înarmaţi cu bâte, el stătea în mijloc, şi bătea câte un deţinut politic acesta neavând unde să fugă, în cazul în care acesta încerca să scape era lovit de cordonul de sergenţi format în jurul lui".

Acelaşi martor le-a relatat procurorilor şi ce se întâmpla cu decedaţii: "Arăt că am văzut cu proprii mei ochi cum erau strânse cadavrele celor care mureau zilnic, aproximativ 5 - 6 deţinuţi politici, în special cei distrofici şi inapţi, în faţa corpului de gardă unde fiecare cadavru era înfăşurat într-o rogojină de stuf de aproximativ 2 metri fiind legat cu sârmă la cap şi la picioare, cadavrul era străpuns cu o bară metalică pentru a se asigura că este mort, după care li se prindea o greutate de beton şi erau aruncaţi în Dunăre fiind căraţi cu căruţa cu care erau cărate resturile din WC-urile coloniei. În genereal erau aruncaţi în Dunăre pentru a nu fi scoase la suprafaţă cadavrele, aşa cum s-a întâmplat în cazul defrişării prunilor".

Torţionarul Ioan Ficior a fost trimis în judecată luni, de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzat de crimele din perioada în care a condus colonia de muncă de la Periprava. Ficior a fost trimis în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Citeşte şi: Torţionarul Ion Ficior a fost trimis în judecată

Ioan Ficior este acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, fiind înregistrate 103 decese.

Ficior este al doilea torţionar trimis în judecată, după ce în luna iunie a fost deferit justiţiei Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din 1956 până la desfiinţarea închisorii, în 1963, ultimul şef al închisorii în care a sfârşit, în urma torturilor, şi liderul ţărănist Ion Mihalache.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa, în 24 octombrie 2013, că Ioan Ficior este urmărit penal pentru genocid, faptă ce a fost schimbată în infracţiuni contra umanităţii, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal.

"Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament", conform anchetatorilor.

Potrivit procurorilor, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducera unităţii a fost Ioan Ficior.

În aprilie 2013, IICCMER anunţa că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

În 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav. În 9 august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de IICCMER împotriva lui Vişinescu.

Parchetul instanţei supreme anunţa, în 3 septembrie 2013, că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală. Ulterior, şi în cazul lui a fost schimbată încadrarea juridică în infracţiuni contra umanităţii, el fiind trimis în judecată în 18 iunie. Dosarul lui Vişinescu va fi judecat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

Citeşte şi: Alexandru Vişinescu, trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii

După cazul lui Vişinescu, în 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instanţei supreme începerea urmăririi penale a lui Ioan Ficior. IICCMER arăta atunci că a identificat peste 50 de supravieţuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foşti deţinuţi politici.

Pe 16 ianuarie 2014, IICCMER a prezentat rezultatul investigaţiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim (ianuarie 1954 - decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla. "Alte persoane care au deţinut funcţii de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiţie în perioada următoare", preciza IICCMER.

Citeşte şi: IICCMER: ”Regim de exterminare” la Gherla - 15 morţi în perioada în care locotenentul major Sebestyen a fost locţiitorul comandantului

În 11 februarie, IICCMER a depus la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie un denunţ formulat împotriva căpitanului (r) Florian Cormoş, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în virtutea funcţiei de comandant deţinută în perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în Colonia de muncă de la Cernavodă.

Citeşte şi: Florian Cormoş, al treilea torţionar pentru care IICCMER cere urmărirea penală pentru infracţiuni contra umanităţii. Parchetul ICCJ a înregistrat denunţul

În iulie, IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmăririi penale în cazul lui Constantin Istrate, fost locţiitor al comandantului de la Colonia de Muncă Oneşti şi fost locţiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla. Constantin Istrate (88 de ani) este al patrulea torţionar pentru care IICCMER a solicitat solicită Parchetului începerea urmăririi penale, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

Citeşte şi: Constantin Istrate, al patrulea torţionar pentru care IICCMER cere urmărire penală

Potrivit IICCMER, Constantin Istrate a impus persoanelor aflate în executarea pedepsei un regim de detenţie inuman care depăşea ca duritate limitele prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor.