Piperea: Toate ridicările de maşini sunt ilegale şi pot fi contestate prin mai multe metode

Codul Rutier prevede că "poliţia rutieră poate dispune ridicarea şi depozitarea în locuri special amenajate a vehiculelor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă şi care constituie un obstacol pentru circulaţia publică. Ridicarea şi depozitarea vehiculelor se realizează de către administraţiile publice locale sau de către administratorului drumului public, după caz. Contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul şi depozitarea vehiculului staţionat neregulamentar se suportă de către deţinătorul acestuia. Ridicarea vehiculelor dispusă de poliţia rutieră se realizează potrivit procedurii stabilite prin regulament."

"Prin urmare, raţiunea legii - care trebuie respectată de toate regulamentele adoptate de administraţia publică locală în aplicarea acesteia - este ca ridicarea să reprezinte o măsură excepţională, luată în cazul autovehiculelor parcate într-o asemenea manieră încât să constituie un obstacol pentru circulaţie", a adăugat avocatul.

El a spus că avocaţii de la societatea la care este partener au câştigat mai multe procese cu Poliţia Rutieră pentru parcări ilegale, în cadrul cărora au făcut plângere contravenţională împotriva procesului-verbal de contravenţie, şi s-a dispus anularea contravenţiei şi rambursarea taxei de către Poliţie.

"Am înţeles că această practică este aproape unitară în Bucureşti. Ori de câte ori te duci cu o astfel de contravenţie la instanţă, se admite imediat şi se dispune restituirea sumei. Numai că, între timp, cei care au făcut o afacere din aceste parcări ilegale şi-au dat seama de pericol şi au spus: «Hai să nu mai facem proces-verbal de contravenţie. Hai să facem la nivelul Consiliului Local o hotărâre care să completeze Codul rutier şi care să spună nu mai vine poliţistul de la rutieră să te asiste pe tine, firmă care ridici maşinile parcate ilegal, ci vine poliţistul de la comunitară şi nu se mai emite un proces verbal de contravenţie, ci se emite o dispoziţie de ridicare, asupra căruia nu mai are rol judecătoria să se pronunţe»", a continuat Piperea.

El spune că există cel puţin trei metode pentru a contesta decizia de ridicare a maşinii.

"Se poate face o plângere contravenţională în care să se considere că de fapt dispoziţia de ridicare este nimic altceva decât un proces-verbal de contravenţie, în care va da în judecată Poliţia Comunitară şi se va cere şi restituirea banilor de la Poliţia Comunitară. Sau se poate alege o metodă de atacare în contencios administrativ, în care să soliciţi instanţei anularea dispoziţiei de ridicare emisă. În fine, se poate înainta o acţiune civilă, în pretenţii, pe care o recomand pentru că va fi cea mai eficientă, împotriva firmei respective, iar această acţiune să nu fie numai a unei persoane, ci şi a celorlate 10.000 de persoane potenţial a fi afectate", a spus avocatul.

O cerere în faţa instanţei de drept civil de a obliga firma de ridicări la returnarea sumei plătite ca fiind o plată nedatorată, complementar invocării excepţiei de nelegalitate a deciziei Consiliului Local, are ca principal inconvenient durata îndelungată a procesului, de peste doi ani, în condiţiile în care decizia primei instanţe poate fi atacată prin recurs la Tribunal.

Pe de altă parte, o acţiune la instanţa de contencios administrativ pentru anularea dispoziţiei de ridicare nu va duce la returnarea sumei de bani decât prin declanşarea unui nou litigiu.

"Consiliile Locale înţeleg să îşi depăşească atribuţiile prevăzute de lege şi să acţioneze ca un parlament local. Un regulament adoptat în baza unei hotărâri a Consiliului Local nu poate contrazice Codul Rutier. Sancţiunea este anularea regulamentului în contencios administrativ", a afirmat Piperea.

El a exemplificat cu sectorul 6 din Bucureşti, unde procesul-verbal a fost înlocuit cu dispoziţie de ridicare prin Hotărâre de Consiliu Local.

În cazurile în care nu există o decizie a Consiliului Local de înlocuire a proceselor-verbale cu dispoziţii de ridicare, există posibilitatea înaintării unei cereri la instanţa de drept contravenţional, prin care să se ceară anularea procesului-verbal şi obligarea poliţiei să restituie suma plătită firmei de ridicări, pe temeiul răspunderii civile delictuale. Un asemenea proces durează între 6 luni şi un an.

Casa de avocatură arată că instanţele din România au decis deja că motive de nelegalitate care atrag nulitatea procesului-verbal sunt nerespectarea formei impuse de lege pentru procesul-verbal întrucât conţine şi măsura ridicării, descrierea insuficientă sau lipsa descrierii a locului unde a fost săvârşită fapta, în vederea aprecierii gradului de pericol social al acesteia de către instanţă, nerespectarea dreptului contravenientului de a formula obiecţiuni, nerespectarea altor dispoziţii procedurale impuse de regulament, cum ar fi prezenţa poliţistului la ridicarea maşinii sau prezenţa martorilor.