Poliţist de frontieră, despăgubit de CEDO, pentru că a fost ţinut 13 ore la DNA fără a fi audiat

În cadrul deciziei, judecătorii CEDO precizează că Valerian Dragomir a fost ridicat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi ţinut la sediul instituţiei, începând cu 8 februarie 2011, ora 9.20, până în 9 februarie 2011, ora 10.55, nefiind însă informat imediat în legătură cu acuzaţiile care i se aduc, în ciuda faptului că cerut acest lucru organelor de urmărire. Astfel, poliţistul de frontieră va fi despăgubit pentru că a stat în sediul DNA mai bine de 13 ore, fără a fi interogat sau reţinut.

"În ceea ce priveşte condiţiile în care a fost ţinut, înainte de a fi interogat, aplicantul a reclamat că a fost păzit de ofiţeri de poliţie şi de jandarmi. El a adăugat că a fost ţinut într-o sală de conferinţe, nu într-o sală de aşteptare, neprimind cafea, apă sau mâncare, aşa cum au susţinut reprezentanţii Guvernului", se arată în decizia CEDO.

CEDO a stabilit că, prin acţiunea procurorilor anticorupţie, au fost încălcate articolele 3 şi 5 alineatul 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Potrivit articolului 3, "nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante". În plus, conform articolului 5 din Convenţie, "orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa".

În 5 mai 2011, procurorii DNA au trimis în judecată 69 de ofiţeri, agenţi de poliţie de frontieră şi vameşi, între care şi Valerian Dragomir, de la Punctul de Trecere al Frontierei Moraviţa şi Foeni şi Sectorul Punctul de Frontieră Deta, ei fiind acuzaţi că au luat mită de peste 82.000 de euro pentru înlesnirea traficului de ţigări din Serbia în valoare de 3,3 milioane de euro.

În rechizitoriul întocmit, procurorii stabileau că în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, la nivelul Punctelor de Trecere a Frontierei (PTF) Moraviţa şi Foeni din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Timiş a existat un grup infracţional organizat care a acţionat în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă pentru a obţine beneficii materiale din activitatea de trafic ilegal cu ţigări provenite din Serbia.

În structura grupului infracţional organizat au fost cooptaţi lucrători vamali şi poliţişti de frontieră de la PTF Moraviţa şi Foeni care efectuau serviciul în aceeaşi tură şi din componenţa echipajelor mobile ale vămii şi Poliţiei de Frontieră, poliţişti din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Deta (SPF), poliţişti din echipajele poliţiei rutiere şi din cadrul posturilor de poliţie comunale de pe traseul PTF Moraviţa şi Timişoara cât şi anumite persoane implicate în activităţi ilegale de trafic cu ţigări.

"Funcţionarii publici şi ceilalţi membri ai grupului au încălcat legea penală cu o frecvenţă aproape zilnică, activitatea infracţională fiind extinsă la nivelul fiecăreia dintre turele care făceau de serviciu în acest punct de trecere a frontierei. Alegerea momentului favorabil şi declanşarea activităţilor infracţionale se făcea numai după ce şeful de tură al vameşilor şi şeful de tură al poliţiştilor de frontieră primeau confirmarea de la şefii posturilor de poliţie comunale şi de la poliţişti din echipajele poliţiei rutiere că întreaga zonă este supravegheată de către aceştia şi că nu sunt prezente persoane care le-ar putea împiedica activitatea sau instituţii ale statului nu efectuează controale. În consecinţă, în timpul derulării traficului cu ţigări, respectivul segment de teritoriu era pe deplin sub stăpânirea grupului infracţional organizat, fiind practic scos de sub autoritatea statului", conform DNA.

Reprezentanţii instituţiilor statului deveneau parteneri ai traficanţilor de ţigări doar în condiţiile în care, pentru a introduce ilegal în România ţigări depozitate în autoturisme şi disimulate în diverse spaţii din acestea, primeau de la traficanţi 50 de euro pentru fiecare bax de ţigări.

În timp ce vameşul efectua un control superficial şi formal al autoturismului, urmărind ca gesturile sale să fie înregistrate de camerele de luat vederi amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei, mita destinată coruperii vameşilor şi poliţiştilor de frontieră era remisă, în majoritatea situaţiilor, în toneta vameşilor de pe sensul de intrare în ţară. În continuare, conspirativitatea deplasării traficanţilor era asigurată de echipajele mobile ale vameşilor şi poliţiştilor de frontieră care se asigurau că nu există în zonă filtre de control.

De regulă, sumele de bani astfel colectate erau împărţite în mod egal între şefii de tură ai vameşilor şi poliţiştilor urmând a fi distribuiţi subordonaţilor în funcţie de contribuţia fiecăruia la activitatea infracţională. În acest mod, pentru a nu constata infracţiuni sau contravenţii, practic pentru a nu efectua niciun fel de control de frontieră, funcţionarii publici primeau la Moraviţa sume de bani de ordinul miilor de euro pe tură iar la Deta sume de bani de ordinul sutelor de euro pe tură.

Poliţiştii din cadrul altor structuri decât Poliţia de Frontieră, care supravegheau zona pentru a preveni eventualele surprinderi în flagrant, primeau sume cuprinse între 150 şi 300 de euro pentru fiecare tură. De asemenea, o parte din banii colectaţi erau folosiţi şi pentru achitarea produselor alimentare consumate zilnic de către funcţionarii din tura respectivă.