Poliţiştii cercetaţi penal pot candida pentru funcţii de conducere

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunţat că modificările în Ghidul carierei poliţiştilor şi cadrelor militare din MAI au fost făcute ca urmare a unei "neconcordanţe între Ghidul carierei şi Statutul poliţistului".

Reprezentanţii MAI au explicat că, potrivit Statutului poliţistului, un cadru care ocupă o funcţie de conducere şi faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale îşi păstrează poziţia, întrucât punerea la dispoziţie şi implicit eliberarea din funcţie se face doar în situaţia punerii în mişcare a acţiunii penale sau trimiterii în judecată.

În aceste condiţii, conducerea MAI a considerat că, dacă şefii îşi pot păstra funcţiile pe perioada urmăririi penale, atunci şi poliţiştii urmăriţi penal care doresc să participe la concurs pentru ocuparea unei funcţii de conducere trebuie să aibă dreptul să se înscrie.

MAI a explicat, într-un comunicat, că "unele dintre condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească poliţiştii şi cadrele militare, în vederea participării la concursuri pentru ocuparea unei funcţii de conducere vacante, erau acelea de a nu se afla în curs de urmărire penală, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a nu fi puşi la dispoziţie". Prin urmare, explica ministerul, exista deja o condiţie referitoare la neimplicarea poliţiştilor şi cadrelor militare în fapte penale, fapt ce asigura o selecţie din acest punct de vedere a personalului pentru accederea la o funcţie de conducere.

"Mai mult, din interpretarea textelor normative relative la condiţiile de ocupare a funcţiilor de conducere vacante, reieşea o situaţie discriminatorie în ceea ce priveşte poliţiştii şi cadrele militare care doresc să participe la un examen/concurs pentru ocuparea unei astfel de funcţii, faţă de cei care ocupă o astfel de funcţie. Exemplificăm în acest sens situaţia unui poliţist/cadru militar care ocupă o funcţie de conducere şi faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale: acesta poate ocupa în continuare o funcţie de conducere întrucât potrivit dispoziţiilor statutare punerea la dispoziţie şi implicit eliberarea din funcţie operează doar în situaţia punerii în mişcare a acţiunii penale/ trimiterii în judecată. Însă, un poliţist/cadru militar faţă de era începută urmărirea penală, deci aflat în aceeaşi situaţie cu cel din exemplul anterior, nu poate participa la un examen/concurs pentru ocuparea unei funcţii de conducere", a mai precizat MAI.

MAI a făcut aceste precizări după ce presa a relatat faptul că modificarea făcută de Radu Stroe în Ghidul carierei poliţistului s-ar fi realizat pentru a crea un cadru legal numirii în funcţia de şef al Corpului de Control a chestorului Constantin Manoloiu - împuternicit pe această funcţie după ce a condus Direcţia de Pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din MAI.

Constantin Manoloiu a fost pus oficial sub acuzare în august 2012, împotriva sa fiind declanşată urmărirea penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, după cum a informat Ministerul Public.

Parchetul general a precizat că procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, la 6 august, începerea urmăririi penale faţă de Constantin Manoloiu, "sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 raportat la art.248 indice 1 Cod penal".

"Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, s-a reţinut faptul că învinuitul, în calitate de director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, nu a respectat dispoziţiile art. 5 din HG 682/7 iulie 2012 pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice privind referendumul naţional din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea preşedintelui României", a arătat Parchetul general.

Urmărirea penală a început după ce într-o adresă din 2 august 2012, emisă de către Manoloiu şi transmisă ulterior Curţii Constituţionale (CC), care conţinea comunicarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din MAI, s-a precizat că Ministerul Administraţiei şi Internelor "nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deoarece această atribuţie revine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente".

Urmare a datelor contradictorii care au fost transmise în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate (Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă), Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie pentru demiterea preşedintelui României şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului pentru data de 12 septembrie 2012.

Ulterior, Curtea Constituţională, pentru a nu menţine această stare de instabilitate o perioadă de timp atât de mare, a revenit cu un comunicat prin care anunţa că decizia cu privire la referendum va fi luată la 31 august 2012, a mai arătat Ministerului Public.

Învinuitul Manoloiu Constantin, susţineau procurorii, a eludat dispoziţiile legale incidente în materia atribuţiilor sale, cunoscând că încalcă legislaţia în materie şi ignorând acest aspect.

"Prin procesul-verbal din data de 2 august 2012, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au sesizat din oficiu în legătură cu modul de organizare şi desfăşurare a referendumului naţional din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea preşedintelui României. Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii judiciare", a mai precizat Parchetul general.

Potrivit articolul 5 din HG 682/7 iulie 2012, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, selectează şi prelucrează datele privind cetăţenii cu drept de vot, tipăreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente actualizate, în două exemplare, şi copii de pe acestea, în trei exemplare.

Aşadar, obligaţia de a selecta şi prelucra datele şi de a tipări listele electorale actualizate a revenit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, conform Hotărârii de Guvern adoptate în vederea organizării referendumului din 29 iulie 2012.

De altfel, în temeiul datelor selectate şi prelucrate de către MAI, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, s-au întocmit listele electorale permanente actualizate, privind cetăţenii cu drept de vot care au fost puse la dispoziţia primarilor în două exemplare, şi copii de pe acestea, în trei exemplare.

Din adresa din 10 iulie 2012, prin care aceeaşi instituţie a comunicat Biroului Electoral Central, numărul de cetăţeni cu drept de vot era de 18.292.514, pentru referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu.

În conformitate cu dispoziţiile Legii 3/2000 privind organizarea referendumului toate aceste date selectate şi comunicate potrivit dispoziţiilor articolului 5 din HG 682/7 iulie 2012, de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, au fost valide.

În baza acestor liste electorale permanente actualizate în termenele şi condiţiile prevăzute de legislaţia în materie, privind numărul de 18.292.514 cetăţeni cu drept de vot s-a organizat şi desfăşurat referendumul naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României.

Potrivit procurorilor, adresa comunicată Curţii Constituţionale în 2 august, conform căreia MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, această atribuţie revenind exclusiv Autorităţii Electorale Permanente, relevă "o îndeplinire defectuoasă cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu" din partea chestorului Manoloiu, cel care a semnat documentul transmis CC.

Prin această faptă a chestorului Manoloiu ar fi fost cauzată "o tulburare însemnată relaţiilor sociale privind evidenţa persoanelor cu drept de vot şi a au fost afectate acele relaţii sociale a căror normală desfaşurare şi dezvoltare nu este posibilă fără îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu de către funcţionarii publici sau alţi funcţionari", au mai spus anchetatorii.

Prin comunicarea din 2 august 2012, chestorul "a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate şi comunicate, privind numărul de cetăţeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuţiile ce revin instituţiei pe care o conduce", potrivit procurorilor.