Presa, prima sursă credibilă privind informaţiile despre corupţie

Studiul "Percepţia cetăţenilor asupra corupţiei din instituţiile publice: cauze, practici, prevenire", activitate înscrisă în cadrul proiectului "Corupţia ne priveşte pe toţi" a fost realizat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, în parteneriat cu Asociaţia "Asistenţă şi Programe pentru Dezvoltare Durabilă".

Scopul acestui studiu a fost acela de a contribui la măsurarea percepţiei cetăţenilor asupra fenomenului corupţiei din România, de a propune o interpretare a datelor obţinute, din perspectiva eticii şi a integrităţii funcţionarilor publici, precum şi de a identifica rolul cetăţenilor în prevenirea faptelor de corupţie, informează ANFP, miercuri, într-un comunicat.

Rezultatele studiului au arătat că frecvenţa cu care cetăţenii merg la diferite instituţii şi autorităţi publice pentru rezolvarea unei probleme este destul de scăzută, astfel că 50,3% merg mai rar de o dată pe an sau niciodată la primărie.

În ceea ce priveşte gradul de cunoaştere a unor cazuri de corupţie, 36,9% dintre respondenţi au declarat că ştiu cazuri de corupţie, prin experienţa personală sau din presa locală, în timp ce proporţia celor care au dat exemple din totalul celor care au afirmat acest lucru, este de 86,2%. Alte exemple de cazuri de corupţie identificate au fost tratament discriminatoriu şi nepotism (2,52%), achiziţii publice şi utilizarea nejustificată a banilor publici (2,52%), cazuri de corupţie în care au fost implicaţi actori locali sau reprezentanţi ai administraţiei locale şi centrale, politicieni (21%)

De asemenea, faptele de corupţie ca darea şi luarea de mită, cel mai des prezentate şi în mass-media au fost cel mai uşor de identificat, astfel că 93,6%, respectiv 88,3% dintre cetăţeni au spus că le consideră fapte de corupţie.

Referitor la sursele de informare cu privire la corupţie, mass-media se află pe primul loc ca sursă credibilă în furnizarea informaţiilor despre corupţie, fiind astfel menţionată de 73,54% dintre cetăţeni.

Studiul a fost realizat, în perioada 28 aprilie - 25 mai, prin anchetă pe bază de interviu, informaţiile fiind obţinute din 1.200 de chestionare aplicate în cele cinci judeţe implicate în proiect (Cluj, Dolj, Harghita, Ilfov şi Neamţ şi municipiul Bucureşti - sectorul 6).