Surse din cadrul Curţii Constituţionale (CC) au precizat, pentru MEDIAFAX, că, de exemplu, una dintre aceste prevederi, respectiv cea care stabileşte că „împotriva sentinţei prin care acordul de recunoaştere a fost admis, se poate declara apel numai cu privire la felul şi cuantumul pedepsei ori la forma de executare a acesteia”, îngrădeşte rolul procurorului.
În plus, actualele prevederi legislative nu-i permit judecătorului să verifice încadrarea juridică a faptei.
În şedinţa de marţi, judecătorii CC au stabilit că dispoziţiilor articolului 488 alineatele 1-4 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale.
Conform prevederilor, „(1) Împotriva sentinţei pronunţate potrivit art. 485, procurorul şi inculpatul pot declara apel, în termen de 10 zile de la comunicare. (2) Împotriva sentinţei prin care acordul de recunoaştere a fost admis, se poate declara apel numai cu privire la felul şi cuantumul pedepsei ori la forma de executare a acesteia. (3 ) La soluţionarea apelului se citează inculpatul. (4) Instanţa de apel pronunţă una dintre următoarele soluţii: a) respinge apelul, menţinând hotărârea atacată, dacă apelul este tardiv sau inadmisibil ori nefondat; b) admite apelul, desfiinţează sentinţa prin care acordul de recunoaştere a fost admis numai cu privire la felul şi cuantumul pedepsei sau la forma de executare a acesteia şi pronunţă o nouă hotărâre, procedând potrivit art. 485 alin. (1) lit. a), care se aplică în mod corespunzător; c) admite apelul, desfiinţează sentinţa prin care acordul de recunoaştere a fost respins, admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei, dispoziţiile art. 485 alin. (1) lit. a) şi art. 486 aplicându-se în mod corespunzător”.
De asemenea, judecătorii constituţionali au stabilit că soluţia legislativă cuprinsă în articolul 484 alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit căreia „instanţa se pronunţă asupra acordului de recunoaştere a vinovăţiei prin sentinţă, în urma unei proceduri necontradictorii, în şedinţă publică, după ascultarea procurorului, a inculpatului şi avocatului acestuia, precum şi a părţii civile, dacă este prezentă”, încalcă legea fundamentală.
Decizia luată marţi este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţelor care au sesizat Curtea Constituţională.