Primăria Bucureşti a cheltuit 6 mld. euro pe reparaţii; n-a finalizat niciun proiect de investiţii

Puţinele lucrări noi care au fost începute au fost finalizate în proporţie de 50-90%, în condiţiile în care primăria a avut un buget total de 6,4 miliarde euro. Banii au fost administraţi de Adriean Videanu de la PDL între 2005 şi 2008, iar din 2008 şi până în prezent funcţia de primar general a revenit independentului Sorin Oprescu.

"Din bugetul total de 6,4 miliarde euro, doar 900 milioane euro au fost alocaţi pentru investiţii, restul mergând în cea mai mare parte către subvenţii, achiziţia de bunuri şi servicii, finanţarea instituţiilor din subordine şi pentru cheltuieli de personal. Singurele capitole la care PMB şi-a ţinut promisiunile au fost reabilitarea străzilor şi modernizarea liniilor de tramvai", potrivit unei analize Ziarul Financiar.

Pasajul Basarab, staţia de epurare Glina, centrul istoric al Capitalei, 10 pasaje şi penetraţii sau cele peste 20 de parcări subterane şi supraterane sunt doar câteva din proiectele de sute de milioane de euro anunţate în 2005, care trebuia să fie finalizate până la sfârşitul anului trecut. La multe din lucrările de infrastructură nici nu au început lucrările, chiar dacă licitaţiile au fost organizate, altele se află încă în construcţie, iar unele au rămas încă pe hârtie.

Toate proiectele amintite mai sus se regăsesc şi pe site-ul PMB la programul de dezvoltare a Bucureştiului în perioada 2005-2008 şi multe dintre ele ar fi trebuit să fie gata în perioada 2009-2010.

Primăria a accesat încă din 2006 credite de 4,2 miliarde lei (1,2 miliarde euro) din credite externe, care au fost cheltuite integral până în 2009, având în vedere că anul trecut în bugetul general centralizat pe 2009 al primăriei valoarea creditelor era zero.

Cei mai mulţi bani s-au dus către subvenţii şi către achiziţia de bunuri şi servicii. Astfel, în perioada 2005-2009, PMB a cheltuit peste 925 milioane euro pentru subvenţii, mai mult decât suma alocată către investiţii, în timp ce pentru achiziţia de bunuri şi servicii s-au alocat 775 milioane euro. O altă destinaţie pentru banii bugetului local au fost instituţiile din subordinea PMB, care au primit în aceeaşi perioadă peste 588 milioane euro.

PMB a cheltuit în perioada 2005-2009 peste 3,2 miliarde lei (circa 900 milioane euro) pentru investiţii, cea mai mare parte fiind alocată pentru reabilitarea a 167 de străzi, a patru pasaje, construcţia pasajului Basarab sau stadionul Lia Manoliu.

În 2005 au fost reabilitate 15 străzi şi bulevarde, alte 152 fiind finalizate între 2006 şi 2009.

Însă iarna dificilă de la sfârşitul lui 2009 a condus la apariţia gropilor chiar şi pe străzile recent reabilitate, astfel că în această primăvară au intrat din nou în reparaţie.

Nu a fost construit niciun pasaj nou, deşi în planurile primăriei se aflau mai multe proiecte precum pasajul suprateran Doamna Ghica - şoseaua Colentina, la care contractul a fost semnat în iunie 2006 cu firma portugheză Lena Engenharia e Construcoes, cu o valoare de 6,7 milioane euro, însă lucrările nu s-au finalizat nici acum.

Practic, primăria a reabilitat doar trei pasaje existente - Victoriei, Unirii şi Mărăşeşti şi l-a modernizat pe al patrulea - pasajul Obor, unde a fost mutată linia de tramvai deasupra pasajului, valoarea contractului fiind de 16 milioane de euro. În plus, au fost modernizate mai multe linii de tramvai pe şoseaua Giurgiului, bulevardul Ştefan cel Mare, şoseaua Colentina, Caleea Moşilor, Strada Viitorului, şos. Mihai Bravu, calea Dudeşti sau bulevardul Nicolae Titulescu.

Cea mai mare sumă pentru investiţii, de 390 milioane euro, a fost cheltuită în 2007, când Bucureştiul devenise un imens şantier, pentru că aproape toate arterele principale erau în proces de reabilitare şi modernizare, iar cea mai mică, de 27 milioane euro, a fost cheltuită în 2005.

Întrebaţi de Ziarul Financiar care au fost cele mai mari 10 proiecte de investiţii finalizate între 2005 şi 2009, reprezentanţii PMB au dat drept exemplu doar reabilitarea infrastructurii educaţionale cu fonduri de la Banca Europeană de Investiţii, cu o valoare totală de 128 milioane euro, din care s-au cheltuit doar 75,5 milioane euro, fiind finalizate doar 25 de şcoli din totalul de 102, câte erau prevăzute iniţial.

În schimb, reprezentanţii primăriei au reamintit care sunt proiectele care "urmează să fie făcute", precum construcţia a opt parcaje subterane, 60 de grădiniţe sau proiectul de reabilitare a sediului primăriei.

Primul parcaj subteran va fi realizat la Piaţa Universităţii, licitaţia fiind deja finalizată. "PMB a încheiat contractul de concesiune de lucrări publice în vederea realizării parcajului subteran Piaţa Universităţii cu un consorţiu internaţional din Spania. În acest moment, este în curs de elaborare proiectul tehnic în vederea începerii lucrărilor de execuţie", afirmă reprezentanţii primăriei.

Tot la capitolul planuri intră şi investiţiile PMB în construcţia a 60 de grădiniţe cu cofinanţarea în procent de 50% a Băncii Europene de Investiţii, cu o valoare totală de 120 milioane euro, iar în cursul anului acesta urmează să fie începută prima fază a proiectului, care presupune construirea primelor 20 de grădiniţe.

Stadionul Lia Manoliu este realizat în prezent în proporţie de 80% din structura de rezistenţă, iar în momentul de faţă se lucrează la finisaje, urmând ca stadionul să fie finalizat la sfârşitul lui 2010, potrivit reprezentanţilor PMB.

Început în 2007, în urma unui acord semnat între PMB şi asocierea Max Boegl (Germania) şi Astaldi (Italia), stadionul va fi realizat în urma unei investiţii de peste 143 milioane euro, fără TVA. Bugetul alocat de PMB pe 2010 este de 146 milioane lei, până acum fiind deja alocaţi 282 milioane lei sau 56% din valoarea totală a contractului.

De asemenea, Guvernul trebuie să aloce suma de minim 190 milioane lei pentru susţinerea financiară a proiectului.

Pasajul Basarab, al cărui contract a fost semnat în 2006, urmează să fie finalizat la sfârşitul anului acesta, potrivit ultimelor declaraţii ale reprezentanţilor PMB. Acest proiect, care ar fi trebuit să fie gata în martie 2009, va primi 215 milioane lei (40 mil. euro), din bugetul CGMB, urmând ca în anul 2011 să fie alocate alte 139 mil. lei, care vor acoperi lucrările derulate în lunile octombrie-noiembrie 2010.

Pasajul cu o lungime de 2 km va fi realizat după investiţii totale de 110 mil. euro fără TVA, după ce au fost majorate cu 10% în 2009.

Un alt proiect semnat în 2006 este modernizarea staţiei de epurare de la Glina, contract cu o valoare de 100 mil. euro, care la sfârşitul anului 2009 era finalizat în proporţie de 70%, urmând ca lucrarea să fie gata anul acesta, cu un un mai târziu decât termenul anunţat iniţial.

Staţia Glina, care este construită de firma Aktor din Grecia, a întârziat din cauza mai multor erori de proiectare, din cauza cărora a existat şi riscul pierderii fondurilor europene ISPA, care cofinanţează lucrarea.

Proiectul Net City, contract semnat în iunie 2008, pe o perioadă de 49 de ani între PMB şi UTI Systems, este alt exemplu de investiţie care se derulează lent, obiectul final fiind realizarea infrastructurii pentru telecomunicaţii. Până în prezent au fost finalizaţi doar 11 km din totalul de 300 km pe care urmează să-i aibă reţeaua până în 2011, când trebuie finalizate lucră rile, iar anul acesta ar putea fi puse în funcţiune alţi 70 km. Valoarea totală a proiectului este de 200 mil. euro, din care s-au cheltuit deja circa 30 mil. euro.

Unul dintre proiectele cu cele mai mari întârzieri este reabilitarea infrastructurii din centrul istoric, contract semnat în septembrie 2006, care urma să fie încheiat anul trecut. Oprescu a decis anul trecut să rezilieze contractul cu firma spaniolă Sedesa, care a reabilitat doar patru străzi din totalul de 20, şi a acordat în 2010 un contract de 750.000 de euro către firma locală Apolodor din Bucureşti pentru punerea în siguranţă a lucrărilor.

Sedesa a acţionat în judecată PMB, iar noul termen de continuare a lucrărilor este incert. Lucrările de construcţie au început în aprilie 2007, iar valoarea totală a contractului se ridică la 35,6 mil. euro, după ce Consiliul General al Municipiului Bucureşti a suplimentat valoarea lucrărilor cu 8,7 mil. euro.

Oprescu a decis după preluarea mandatului să oprească anumite proiecte din lipsă de finanţare, chiar dacă unele contracte erau deja semnate. Două astfel de exemple sunt racordările la autostrăzile A1 (Bucureşti-Piteşti) şi A2 (Bucureşti-Constanţa).

Străpungerea către autostrada Bucureşti-Piteşti dinspre Splaiul Independenţei urma să aibă 8 km, contractul fiind semnat în 2007 cu firmele Max Boegl (Germania) - lider al asocierii, Astaldi (Italia), Euroconstruct Trading 98, Tehnologica Radion şi SC Proiect şi având o valoare de circa 170 mil. euro. În cazul străpungerii către A2, contractul avea o valoare de 68 mil. euro, iar licitaţia a fost ulterior blocată în instanţă din cauza unor contestaţii.

Cele două proiecte erau văzute de urbanişti drept soluţii la decongestionarea traficului la ieşirea din Capitală, mai ales în Cartierul Militari unde cozile se întind în fiecare zi pe câţiva kilometri.