Primăria Cluj a refuzat, în septembrie, să dezvăluie contractele pentru servicii publice

Consecinţa refuzului celor patru primării a fost sesizarea Consiliului Concurenţei, căruia organizaţia i-a cerut intervenţia pentru a impune regulile transparenţei şi economiei de piaţă în ceea ce priveşte contractele de concesiune pentru serviciile publice.

"Actuala situaţie de la Primăria Cluj Napoca reflectă, din păcate, o realitate generalizată în administraţia locală, caracterizată prin monopol şi lipsă de transparenţă a autorităţilor locale faţă de aşa-numita piaţă a serviciilor publice", afirmă reprezentanţii IPP într-un comunicat de presă de joi.

IPP aminteşte că, după o cercetare făcută în perioada iunie-septembrie 2011 pe tema calităţii şi costurilor serviciilor publice gestionate de municipiile reşedinţă de judeţ din întreaga ţară, organizaţia a acuzat "comportamentul primarilor de a ascunde aceste contracte sau de a le încheia prevăzând clauze abuzive de confidenţialitate".

"De altfel, Primăria Municipiului Cluj-Napoca este una din cele patru primării care au refuzat, în pofida insistenţelor, să ne furnizeze copiile contractelor de concesiune pentru serviciile de alimentare cu apă, iluminat public, salubrizare, termoficare, administrarea parcurilor şi spaţiilor verzi încheiate până în prezent. În ţările cu o democraţie consolidată, aceste contracte sunt afişate de autorităţile publice din oficiu pentru informarea tuturor cetăţenilor", afirmă reprezentanţii IPP.

În urma studiului realizat atunci, IPP a ajuns la concluzia că cel mai netransparent serviciu public din ţară este serviciul de administrare a spaţiilor verzi, ONG-ul primind cele mai puţine contracte cu acest obiect.

Cel mai puţin competitiv serviciu, unde, potrivit IPP, "sunt, practic, doar doi jucători majori pe piaţă", este iluminatul public.

Reprezentanţii ONG-ului afirmă că furnizorii privaţi de servicii "au reuşit să anihileze, practic, orice competiţie autentică", negociindu-şi contracte de concesiune cu durate ce ajung la 49 de ani, unele chiar cu posibilitatea de a fi prelungite cu încă jumătate din acest interval.

"Redevenţele din aceste contracte sunt adesea derizorii - de ordinul a câteva sute de euro pe an - pentru administrarea unor servicii care aduc operatorilor privaţi ce au reuşit să obţină contractele venituri de milioane", susţin cei de la IPP.

După centralizarea rezultatelor studiului, IPP a comunicat toate informaţiile Consiliului Concurenţei, căruia i-a solicitat "să ia măsuri ferme pentru corectarea acestor situaţii şi pentru determinarea primăriilor să respecte regulile economiei de piaţă".

"De asemenea, printr-o scrisoare adresată conducerii Asociaţiei Municipiilor din România, care se va reuni în curând în Adunare Generală, IPP a cerut primarilor de mari municipii să îşi publice din oficiu pe site toate contractele de concesiune de servicii, respectiv să renegocieze aceste contracte astfel încât calitatea serviciilor publice să reflecte costurile pe care le suportă, oricum, cetăţenii", scriu cei de la IPP.

Până când primarii vor face acest lucru, IPP anunţă că va publica toate contractele de servicii ale primăriilor care au răspuns cu ocazia studiului, "într-un demers menit deopotrivă să contribuie la o transparenţă reală a banilor publici cheltuiţi, dar şi la stabilirea unor preţuri juste pentru aceste servicii de care depinde în mod direct calitatea vieţii locuitorilor oraşelor României".

Primarul Clujului, Sorin Apostu, lider al filialei municipale a PDL, a fost reţinut, miercuri seară, de procurorii anticorupţie, iar în cursul acestei zile va fi dus la Curtea de Apel Cluj cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Miercuri, înainte de emiterea ordonanţei de reţinere pe numele primarului, au avut loc mai multe percheziţii la locuinţa acestuia, la sediul Primăriei, dar şi la cabinetul de avocatură al Monicăi Apostu.

Potrivit DNA, Sorin Apostu a primit, în perioada 2009-2011, 94.000 de euro pentru a încheia contracte de servicii publice - salubrizare şi asigurare a parcului auto al regiilor subordonate CL Cluj - banii fiind încasaţi de la firmele beneficiare ale contractelor prin cabinetul de avocatură al soţiei sale.