Comisia Europeană reacţionează după declanşarea procedurii de INFRINGEMENT, la adresa României, pe Directiva privind prezumţia de nevinovăţie/ Ce spune CE despre lupta împotriva corupţiei

UPDATE: Comisia Europeană arată, într-un răspuns pentru agenţia MEDIAFAX, legat de declanşarea procedurii de infringement împotriva României pe Directiva UE privind prezumţia de nevinovăţie, că acţiunea a vizat 11 ţări şi nu va intra în contradicţie cu obiective legitime, precum combaterea corupţiei.

"O nouă directivă UE (adoptată în februarie 2016) a intrat în vigoare în aprilie 2018, aceasta armonizând garanţii specifice în Europa pentru a asigura prezumţia de nevinovăţie a oricărei persoane acuzate ori suspectate de o infracţiune de către poliţie ori de autorităţile judiciare. Este o procedură standard a Comisiei Europene să lanseze proceduri de sancţionare (de infringement) împotriva statelor membre care nu comunică transpunerea măsurilor prevăzute într-o directivă a Uniunii Europene (în legislaţia naţională -n.red.) până la termenul stabilit (în acest caz - aprilie 2018). În cazul de faţă, sunt vizate 11 state membre, inclusiv România", se arată în răspunsul Comisiei Europene, pentru MEDIAFAX.

"Ţinând cont de cadrul larg în care discuţiile se derulează în prezent, Comisia Europeană reaminteşte că transpunerea acestei directive (în legislaţia naţională -n.red.) nu va intra în contradicţie cu obiective legitime, precum combaterea criminalităţii organizate sau a corupţiei", se mai arată în răspunsul purtătorului de cuvânt al CE, remis MEDIAFAX.

Agenţia MEDIAFAX solictase Comisiei Europene să ofere detalii legate de procedura de infringement lansată la adresa României şi dacă există vreo recomandare pentru comisia specială parlamentară de modificare a Legilor Justiţiei, condusă de Florin Iordache, cu privire la implementarea directivei, în contextul recomandărilor anterioare privind modificările la pachetul de legi în Justiţie.

Autorităţile de la Bucureşti au fost înştiinţate de către Comisia Europeană cu privire la declanşarea procedurii din cauza neimplementarii Directivei Europene 343 din 2016, iar în termen de două luni oficialii trebuie să anunţe ce măsuri iau.

"A fost declanşată această procedură, dar dacă experţii europeni vor constata că noi suntem în procedura de adoptare în Parlament, din partea Comisiei, eu zic că în maxim două săptămâni putem veni cu raportul care vizează transpunerea acestei directive. (...) Alternativa (n.r.: pentru implementarea directivei) fără îndoială ar fi ordonanţa de urgenţă, dar vedeţi tocmai de aceea ne dorim o dezbatere transparentă. Vorbim cu CSM, Ministerul Justiţiei, ÎCCJ, Parchetul General, toţi cei care au anumite propuneri concrete, noi suntem deschişi. Opoziţia va contesta, fără îndoială, la fel cum a contestat Legile justiţiei care sunt aproape de final şi vor fi promulgate, chiar dacă preşedintele României nu şi-a dorit", a declarat Florin Iordache, la Antena 3.

În cazul în care Comisia constată că informaţiile primite nu reprezintă o garanţiei suficientă care să arate că situaţia va fi remediată, atunci se va trece la etapa următoare, care înseamnă un aviz motivat al CE. Prin acesta, Comisia va spune ce articole din legislaţia UE sunt încălcate şi va cere României ca în termen de alte două luni să ia măsurile necesare pentru a corela legislaţia europeană.

Pe 19 decembrie 2017, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa dacă România nu transpune Directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie în termen, riscă o procedură de infrigement, precizând însă că speră ca Parlamentul să adopte proiectul de lege.

"Directivele trebuie transpuse la termen şi corect. Din păcate, uneori, nu se realizează acest proces. Dacă nu transpunem la termen, intrăm în procedură de infrigement. Cu privire la această directivă, există riscul pentru că termenul este aprilie 2018", a declarat Tudorel Toader, la finalul lui 2017.

Potrivit textului directivei, persoanele anchetate penal sunt considerate nevinovate până la o sentinţă definitivă, iar autorităţile nu au dreptul de a face declaraţii care să contrazică acest fapt.

"Prezumţia de nevinovăţie ar fi încălcată în cazul în care declaraţii publice ale autorităţilor publice sau decizii judiciare, altele decât cele privind stabilirea vinovăţiei, se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca fiind vinovată, atât timp cât vinovăţia persoanei respective nu a fost dovedită conform legii. Aceste declaraţii şi decizii judiciare nu ar trebui să reflecte opinia că persoana respectivă este vinovată. Acest fapt nu ar trebui să aducă atingere actelor de urmărire penală care urmăresc să probeze vinovăţia persoanei suspectate sau acuzate, cum ar
fi rechizitoriul, şi nici deciziilor judiciare în urma cărora produce efecte o hotărâre suspendată, cu condiţia respectării dreptului la apărare", se arată în directiva UE.

Documentul mai arată că: "Prezenta directivă ar trebui să se aplice persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale. Aceasta ar trebui să se aplice din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracţiuni sau a unei presupuse infracţiuni şi, prin urmare, chiar înainte ca persoana respectivă să fie informată de către autorităţile competente ale unui stat membru, prin notificare oficială sau în alt mod, cu privire la faptul că este suspectată sau acuzată. Prezenta directivă ar trebui să se aplice în toate fazele procedurilor penale, până când hotărârea prin care se stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia persoanei suspectate sau acuzate de săvârşirea infracţiunii rămâne definitivă. Acţiunile în justiţie şi căile de atac care pot fi introduse numai după ce hotărârea în cauză rămâne definitivă, inclusiv acţiunile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentei directive".