Procesul torţionarului Ion Ficior. Martor: "Am fost chinuiţi, am ştiut ce înseamnă bătaie, înfometare "

"Am fost chinuiţi, am ştiut ce înseamnă bătaie, înfometare, muncă silnică deşi în toate actele noastre scria închisoare corecţională. (...) În fişe s-a trecut fictiv zile muncite sub normă, ce e normă: sculaţi înainte de răsărit, împinşi cu bastoanele în careu pentru prezenţă, unde primeam o cafea insipidă şi rece, conduşi apoi la locurile de muncă cu uneltele de muncă: sape şi târpane. Eram împinşi de la spate să tăiem stuf uneori în apă până la brâu în tovărăşia şobolanilor de baltă, a lipitorilor, în bătaia soarelui necruţător. Ajunseserăm numai răni cu puroi de la nisipul acela al Peripravei. Apa pe care o beam era numai din Dunăre sau din nişte gropi. Apă împuţită, caldă amară care împreună cu acea mâncare proastă, ne-a provocat o epidemie. Nu ni s-a acordat îngrijire medicală. Nu ştiam că există aşa zis cabinet medical staţionar cu personal medical. O dată pe tarlaua de muncă am leşinat, aveam dizenterie cu diaree. M-au cărat deţinuţii la capătul locului de muncă şi am fost lăsat să zac singur. Nu puteam mânca pentru că vomitam. Mi s-a luat temperatura, aveam febră mare. Am fost dus la cabinet şi trimis la baracă cu două pastile galbene. Deţinuţii care nu aveau febră şi se plângeau erau bătuţi. Eu am scăpat că aveam febră. A doua zi mi-a fost frică să zic că nu ies la muncă şi am ieşit aşa, m-a ajutat Dumnezeu. Militarii erau învrăjbiţi să ne bată şi să ne umilească", a declarat un martor în faţa judecătorilor instanţei supreme.

Deţinuţii erau lipsiţi de apă şi mâncare.

"Deşi munceam între ape, o zi nu am făcut baie. Mergeam până la Dunăre şi luam apă de la mal plină de gângănii şi broaşte şi o duceam să bea celălalt deţinut. Ne era sete. În zilele cu soare era cumplit. Umerii şi gâtul ni se descojau şi eram numai carne. Mâncarea nu numai că era inconsistentă, era şi puţină. Se aducea o bucată mică de mămăligă. (...) Dimineaţă la careu erau strigaţi unii deţinuţi. Noi am plecat la muncă şi seara nu i-am mai găsit. A două, a treia, a patra zi la fel. Ne-au încuiat într-o baracă . Am cutezat să intrăm în baraca bucătăriei. Am găsit vase mari cu resturi de borş şi tărâţe. Am mâncat şi noi în ziua aia pe săturate şi am băut ca niciodată. Într-o singură zi am băut apă potabilă din cele 100 de le periprava. Eu cu un alt deţinut am luat hârdăul şi sub supravegherea unui militar în termen să îi dea Dumnezeu sănătate am mers la un saipan de vite. Acolo am băut şi noi. Am băut şi noi şi militarul sărmanul", a mai spus acelaşi martor.

Întrebat de judecător dacă l-a văzut pe Ion Ficior, martorul a precizat: "Îl vedeam în curte. Şi pe el şi pe ceilalţi ofiţeri. Niciodată nu au intervenit când eram bătuţi şi înjuraţi. (...) Deplâng ce se întâmplă familiei Ficior. Omeneşte îl iert. L-am întâlnit şi pe Condurache şi pe Ficior. Erau şefii de coadă la alimentară la Piaţa Amzei. Erau civili şi pensionari de-acum".

Întrebat de procuror dacă au murit deţinuţi, martorul a răspuns: "Au murit, doamnă, au murit, nu pot preciza numărul lor. În acea cameră neagră, unde în permanenţă era nisip ud pe jos, un fel de cameră de pedepsire, acolo se aduceau în permanenţă morţii. Mi-am văzut părinţii numai la Tribunal, nu am avut drept la corespondenţă sau pachet. Nici la Jilava, iar la Periprava nici pomeneală".

"Am fost arestat în 1958. Am fost săltat de doi securişti şi doi civili cu o Volga neagră la ora două noaptea. După percheziţie, am fost poftit să îmi iau săpun, periuţă şi schimburi. Mi s-au pus ochelari prin care nu puteam zări mare lucru şi m-au plimbat circa o oră. Era 27 aprilie şi după 1 mai a început ancheta. S-au schimbat trei anchetatori. Nu îi mai reţin în afară de Emanoil Cozma. Prima lună s-a purtat frumos cu mine. (...) 300-500 de oameni am fost urcaţi într-un tren şi ne-au plimbat două zile până am ajuns la Tulcea. Ne-au îmbarcat pe un vapor-cisternă care căra petrol. Am fost băgaţi în cazanele alea şi am mers câteva ore, am ajuns la Periprava. Sute de soldaţi ne aşteptau. A venit şi Ficior călare pe un cal cu automatul în dreapta. Ne-a făcut o primire cordială; «Bandiţi, aici sunteţi aduşi pentru exterminare!» Şi nu s-a dezis şi în 2-3 luni s-au văzut roadele. Şi tot de pe cal a dat un decret: cel care nu se supune şi crede că poate face ce crede el va fi împuşcat. Din metru în metru, erau soldaţi cu baionete. Am ajuns la lagăr: clădiri de chirpici şi stuf, pe jos nisip. A coborât de pe cal şi a făcut o demonstraţie. I-au adus pe nişte confraţi cu buturugi la picioare. Erau mai demult acolo. Ni s-a adesat: dacă nu vă supuneţi şi nu vreţi să munciţi, ajungeţi aşa. Şi asta e un caz fericit", a spus un alt martor.

Curtea de Apel Bucureşti, care în primăvară l-a condamnat pe Ion Ficior la 20 de ani cu executare, notează în motivarea deciziei că regimul aplicat de acesta la Periprava a fost unul prin care şi-a propus lichidarea fizică şi psihică a deţinuţilor, pedeapsa care s-ar fi cuvenit fiind cea pe viaţă.

În luna martie 2016, un complet de judecători de la Curtea de Apel Bucureşti a hotărât condamnarea la 20 de ani de închisoare a fostului comandant de la Periprava, acuzat de crime împotriva umanităţii după ce sub comanda sa ar fi murit peste 100 de deţinuţi politic, decizia nefiind definitivă. Magistraţii au motivat ulterior hotărârea, notând, printre altele, că sunt probe care arată că regimul impus de Ion Ficior a dus la lichidarea fizică şi psihică a acelor oameni.

"A rezultat că regimul de detenţie elaborat şi aplicat de către inculpat, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei de muncă Periprava, a fost unul de natură să conducă la lichidarea fizică şi psihică a deţinuţilor", se arată în motivare.

Curtea de Apel Bucureşti reţine că bolile care au dus la decesul deţinuţilor au fost cauzate de mizerie şi lipsă de hrană, ca rezultat al regimului aplicat de Ion Ficior.

"La o examinare sumară a listei deţinuţilor decedaţi, cu referire la vârsta şi cauza decesului, Curtea constată, fără a fi necesare cunoştinţe de specialitate că aceşti deţinuţi nu au avut nicio şansă la viaţă şi că, în mod indiscutabil, aceştia nu au beneficiat de niciun fel de îngrijiri medicale", susţine instanţa.

Ion Ficior s-ar face vinovat şi de bătăile aplicate deţinuţilor, pe motiv că acestea erau aplicate "fie la ordinul, fie cu acordul" său, fiind "prezent la locul unde se administrau aceste bătăi."

"Chiar dacă inculpatul nu era comandant al coloniei, în anii 1958-1959, el era cel care se implica în pedepsirea deţinuţilor, el era cel care era cunoscut de deţinuţi ca fiind şef în colonie, comportându-se ca atare şi având puteri de facto în acest sens", se arată în document.

Curtea de Apel Bucureşti susţine că din probele administrate de parchet reiese că deţinuţii care se îmbolnăveau erau lăsaţi să moară, iar cei declaraţi inapţi "în loc să fie trataţi erau lăsaţi să moară de foame." Explicaţiile lui Ion Ficior, potrivit cărora "deţinuţii nu au venit pentru a trăi ci pentru a murit, pentru a permite regimului comunist să se dezvolte", sunt catalogate de instanţă ca fiind "unele cu iz de ironie, neechivoce şi în acord cu acţiunle sale."

Completul de judecată notează că la alegerea pedepsei s-a avut în vedere şi "trecerea unui interval nerezonabil de timp în care instituţiile statului au ales să tragă la răspundere vinovaţii şi facă dreptate puţinelor victime ale sistemului care încă supravieţuiesc." Judecătorii notează că pedeapsa care "s-ar fi cuvenit faţă de gravitatea deosebită şi urmările infracţiunii "ar fi fost detenţiunea pe viaţă.

"Din acest punct de vedere, deşi pedeapsa care s-ar fi cuvenit inculpatului faţă de gravitatea deosebită şi urmările infracţiunii sale, ar fi fost detenţiunea pe viaţă, totuşi, având în vedere tardivitatea cu care autorităţile statului au ales să demareze procedurile judiciare dar şi vârsta deosebit de înaintată a inculpatului, Curtea apreciază că aplicarea pedepsei închisorii, la maximul special al acesteia, este de natură să satisfacă toate s

Citeşte şi: Motivarea condamnării torţionarului Ion Ficior la 20 de ani de închisoare cu executare: Regimul lui a dus la lichidarea fizică şi psihică a deţinuţilor

Citeşte şi: Ion Ficior a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni împotriva umanitaţii

Citeşte şi: Torţionarul Ioan Ficior obişnuia să sară cu calul peste trupurile deţinuţilor

Citeşte şi: PICCJ: Ioan Ficior îi lega pe deţinuţi de copac cu cătuşe, timp de mai multe ore

Citeşte şi: Torţionarul Ion Ficior a fost trimis în judecată

copurile pedepsei", susţine instanţa.