Producătorii de medicamente generice se opun legalizării şpăgii în sănătate şi cer reforme

"Guvernul trebuie să renunţe la practica de a muta responsabilitatea finanţării sistemului de sănătate pe umerii altora: pentru cheltuielile cu medicamentele, plătesc producătorii prin taxa clawback; pentru completarea veniturilor insuficiente ale personalului medical, vrem acum să plătească pacienţii. Introducerea plăţilor informale pentru medici nu va face decât să sporească povara financiară şi mai mult pentru pacient. În plus, va crea probleme etice care vor afecta demnitatea şi prestigiul profesiei de medic", a declarat preşedintele preşedintele APMGR, Dragoş Damian.

APMGR susţine că pacienţii au cel mai mult de suferit din cauza lipsei unei reforme profunde a sistemului de sănătate.

"De exemplu, menţinerea taxei clawback în forma actuală duce la dispariţia de pe piaţă a medicamentelor cu preţuri accesibile: peste 1.300 de produse au dispărut din piaţa în ultimii trei ani, iar anul acesta alte 1.200 de medicamente ieftine riscă să dispară din farmacii, ca urmare a scăderii preţurilor sub pragul de rentabilitate. Pacienţii sunt obligaţi să le înlocuiască cu produse alternative mult mai scumpe, plătind din buzunar diferenţa", se arată într-un comunicat al APMGR.

Asociaţia solicită creşterea finanţării sistemului sanitar în paralel cu măsuri imediate de transparentizare a cheltuirii fondurilor publice şi de eliminare a fraudelor. Potrivit calculelor APMGR, numai pentru medicamente, sistemul de sănătate are nevoie de o finanţare de cel puţin 800 milioane de lei pentru ca accesul pacienţilor la medicamente să fie la nivelul anului 2012.

Potrivit APMGR, lipsa unei reforme a sistemului de sănătate a însemnat pentru România pierderea unor investiţii de peste 50 millioane de euro în domeniul farmaceutic şi va însemna pierderea multor alte investiţii în viitor, din cauza neîncrederii investitorilor într-un sistem lipsit de transparenţă.

Citeşte şi: Udrea: Este umilitor să legalizezi şpaga la medic, cei din Guvern au realizat că este o gafă

Citeşte şi: Transparency: Legalizarea "atenţiilor" către medici atacă demnitatea şi nu elimină riscurile juridice

"Continuarea umilirii pacienţilor şi antagonizarea medicilor şi a celorlalţi actori din sistem, inclusiv industria farmaceutică, nu sunt soluţii şi nu vor face decât să crească tensiunile sociale", se mai arată în comunicatul citat.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Actavis, AC Helcor, Alvogen Romania, Biofarm, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia - a Sun Pharma company, Teva, Zentiva.

Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Constanţa şi Timişoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice de înaltă clasă. Industria generică locală contribuie cu aproximativ 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă.

Premierul Victor Ponta a declarat în august că proiectul de lege privind eliminarea răspunderii penale pentru personalul din sănătate care primeşte "contribuţii suplimentare" va fi discutat în şedinţa Guvernului din 26 august, însă actul normativ nu a mai fost trecut pe ordinea de zi a şedinţei.

Premierul i-a cerut, la mijlocul lunii august, ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să elaboreze un proiect de lege care să elimine răspunderea penală a personalului din sistemul sanitar în cazul în care contribuţiile primite de la pacienţi nu sunt condiţionate, sunt oferite post-tratament şi sunt fiscalizate, astfel încât aceştia să nu mai fie consideraţi funcţionari publici şi anchetaţi penal în cazul primirii unor "contribuţii suplimentare" din partea pacienţilor.