Profesorul Mircea Beuran: Frecvenţa cancerelor digestive a crescut odată cu renunţarea la hrana tradiţională

Frecvenţa cancerelor digestive a crescut în ultimii ani, odată cu înlocuirea alimentaţiei tradiţionale cu hrana modernă, specifică altor ţări, spune profesorul Mircea Beuran, arătând că o altă problemă în România este lipsa unui program de screening pentru depistarea acestor boli.

Urmărește

41878 afișări

Imaginea articolului Profesorul Mircea Beuran: Frecvenţa cancerelor digestive a crescut odată cu renunţarea la hrana tradiţională

Profesorul Mircea Beuran: Frecvenţa cancerelor digestive a crescut odată cu renunţarea la hrana tradiţională (Imagine: Elvira Gheorghita/Mediafax Foto)

"Viaţa modernă a adus cu ea şi schimbarea stilului alimentar. Dar organismul nu se obişnuieşte peste noapte cu o nouă alimentaţie, mai condimentată, mai piperată, cu sosuri diverse sau altele, de aici şi creşterea suferinţelor digestive. Mai mult de o treime din cancerele din om sunt pe tubul digestiv. Vorbim de cancer de colon şi rect, dar şi de stomac, ficat, pancreas, esofag, adică toate segmentele tubului digestiv şi anexele tubului digestiv - ficat şi pancres", a spus Mircea Beuran, şeful Secţie chirurgie II la Spitalul Floreasca.

TITLURILE ZILEI

Potrivit medicului, "tot ce mâncăm şi bem introducem în acest tub digestiv care, probabil, nu mai are componentele chimice necesare ca arderile care se produc în timpul metabolismului să poată fi evacuate fără elemente intermediare care sunt nocive şi care pot dezvolta boala oncologică".

"Sigur, trebuie să atenţionez totuşi, că o cauză către gastruită, ulcer, cancer poate fi o bacterie Helicobacter pilori, care menţine o inflamaţie a zonei. 85 la sută din populaţia globului are această bacterie. (...)Important: să mâncăm foarte bine dimineaţa, apoi ceva mai puţin la prânz, iar seara să o dăm duşmanilor", a mai spus Beuran.

Totuşi el a apreciat că au fost făcute progrese importante în depistarea cancerului.

"Progrese în depistarea cancerului sunt tot mai vizibile. S-a dezvoltat endoscopia atât ca diagnostic, cât şi ca tratament. Făcând genomul uman, putem avea harta genetică a noastră şi să aflăm mult mai de timpuriu ce potenţial de boală avem în noi şi care ar fi gestul profilactic ca să nu trecem prin evoluţia bolii", a arătat medicul.

România nu are însă un sistem de screening, ceea ce a dus la creşterea frecvenţei cancerelor digestive, a atras el atenţia.

Beuran semnează, alături de medicul oncolog Alexandru Irimie şi gastroenterologul Mircea Grigorescu, cel de-al treilea volum al "Tratatului de Oncologie Digestivă", după cele apărute în 2013 şi 2014.

Pentru realizarea volumului, premiat de Academia Română, cei trei autori coordonatori au colaborat cu toate specializările implicate în patologia oncologică digestivă - gastroenterologi, radiologi, oncologi, geneticieni, anatomopatologi, chirurgi - şi cu profesionişti din cercetare.

"Fiecare segment anatomic al tubului digestiv este analizat şi din punctul de vedere al modificărilor genetice, ceea ce reprezintă un alt punct forte al lucrării. În al doilea rând, sunt abordate toate metodele folosite pentru investigarea imagistică, de la ecografia super performantă, CT, RMN, angiograf, scintigraf etc., până la PET-scan, care este util în unele forme de cancer, dar nerecomandabil în alte forme de cancer. De asemenea, sunt abordate noutăţile din oncologia digestivă: chimioterapia, radioterapia, alte tipuri de terapii oncologice, nanoterapii", a explicat Beuran.

Fiecare capitol al tratatului are şi un capitol consacrat profilaxiei.

Citește pe alephnews.ro: Neom, cel mai ambiţios proiect al Arabiei Saudite, se confruntă cu probleme. Directorul general a renunțat la funcție după șase ani

Citește pe www.zf.ro: Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană

Citește pe www.zf.ro: Cum a ajuns Adin Ross, un streamer controversat de 24 de ani, să fie menţionat de Trump ca unul dintre motivele victoriei. Adin Ross, prieten cu Andrew Tate, a dus la arestarea acestuia în România. El a vrut să îl viziteze în închsioare, dar i-a fost interzis accesul de autorităţile române

Citește și: Mircea Beuran: Vârsta la care apare cancerul gastric a scăzut de la 60-70 de ani la 30-40 de ani

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.