PROIECT DE LEGE: Artiştii-manageri de instituţii de cultură ar putea să nu mai fie vizaţi de conflictul de interese

Iniţiatorii nu ştiu de când datează Codul penal al României, întrucât în loc de 1968 au consemnat în propunerea de modificare a actului normativ anul 1986, confundând inclusiv faptul că în perioada comunismului nu exista infracţiunea de conflict de interese, faptă incriminată abia prin modificări aduse în 2006. De altfel, Consiliul Legislativ a amendat propunerea celor 30 de senatori şi deputaţi PDL şi UDMR, făcând o serie de recomandări.

Articolul 253 alineatul 1 privind conflictul de interese din Codul penal prevede că "fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă".

Douăzeci şi cinci de parlamentari PDL şi alţi cinci de la UDMR vor ca alineatul 1 al articolului 253 să "nu se aplice în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative, precum şi în cazul încheierii uni act, a luării unei hotărâri în ceea ce priveşte creaţia literară, ştiinţifică, creaţia, interpretarea şi execuţia artistică, care fac obiectul dispoziţiilor legale privind drepturile patrimoniale de autor şi conexe". Comisia senatorială pentru apărarea drepturilor omului urma să discute marţi această iniţiativă legislativă, însă şedinţa s-a amânat.

Iniţiatorii proiectului sunt: Mihaela Popa - senator PDL; Florin Serghei Anghel - deputat PDL; Sanda Maria Ardeleanu - deputat PDL; Carmen Axenie - deputat PDL; Ioan Bălan - deputat PDL; Sulfina Barbu - deputat PDL; Sorin Gheorghe Buta - deputat PDL; Doiniţa Mariana Chircu - deputat PDL; Iustin Marinel Cionca Arghir - deputat PDL; Gheorghe Coroamă - deputat PDL; Cristina Elena Dobre - deputat PDL; Anna Lili Farkas - deputat UDMR; Cornel Ghiţă - deputat PDL; Marius Sorin Göndör - deputat PDL; George Ionescu - deputat PDL; Zanfir Iorguş - deputat PDL; Atilla Béla Ladislau Kelemen - deputat UDMR; Kötö Josif - deputat UDMR; Petru Movilă - deputat PDL; Olosz Gergely - deputat UDMR; Petö Csilla-Mária - deputat UDMR; Vasile Silviu Prigoană - deputat PDL; Marius Rogin - deputat PDL; Gheorghe Roman - deputat PDL; Mihaela Stoica - deputat PDL; Mihai Surpăţeanu - deputat PDL; Alin Silviu Trăşculescu - deputat PDL; Raluca Turcan - deputat PDL; Eugen Constantin Uricec - deputat PDL; Vişan Gelu - deputat PDL.

"Iniţiativa legislativă vizează completarea şi actualizarea unor prevederi din Codul Penal al României din 21 iunie 1986 care, la vreme respectivă, se referea strict la realităţile sociale şi economice anterioare anului 1989. În prezent mulţi manageri din cultură sunt în paralel şi autori şi/sau artişti interpreţi, aceasta fiind profesia lor de bază, în timp ce calitatea de conducători ai unor instituţii publice de cultură nu reprezintă decât o modalitate de a le recunoaşte meritele şi talentul artistic", arată în expunerea de motive iniţiatorii.

În opinia lor, creaţiile acestor manageri-artişti interpreţi/autori sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor, "dar privind lucrurile din punctul de vedere al Codului penal la nivelul anului 1986 (care de fapt a fost adoptat în 1968-n.r.), toţi aceştia pot fi încadraţi ca infractori". "Şi asta pentru că se poate aprecia că sunt în conflict de interese, fiind managerii unor instituţii de cultură şi autori/interpreţi ei punându-şi în slujba acestor instituţii pe care le conduc reaţiile şi talentul lor artistic", spun iniţiatorii.

"Pentru o reparaţie morală şi materială a acestor manageri autori/artişti interpreţi, şi pentru a evita pe viitor posibilitatea interpretării abuzive a prevederilor Codul penal al României vechi din 1986, dar în vigoare şi cu aplicabilitate în prezent, propunem modificarea şi completarea articolului 253 indice 1, alineatul (2) - conflictul de interese, prin exceptarea acestei categorii de autori/artişti interpreţi de la prevederile acestui articol", mai arată ei.

Prin "propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Codului penal al României din 21 iunie 1986, republicat, cu modificările şi completările ulterioare", potrivit site-ului Senatului, practic se urmăreşte introducerea unei clauze de impunitate de care s-ar bucura directorul Circului Globus, deputatul PDL Brânduşa Novac, şi directorul Teatrului "C. I. Nottara", Mircea Diaconu, senator PNL.

Consiliul Legislativ, solicitat să-şi dea avizul, semnalează în răspunsul său, că incriminarea conflictului de interese nu s-a realizat anterior anului anului 1989, aşa cum se afirmă în expunerea de motive privind adoptarea actului normativ, ci în anul 2006, când prin Legea 278/2006 a fost introdus în Codul penal articolul 253 indice 1.

"Prin urmare, nu se poate susţine nici că respectiva prevedere «se referea strict la realităţile sociale şi economice anterioare anului 1989», şi nici că dispoziţia ar fi fost prevăzută în «Codul penal al României vechi din 1986, dar în vigoare şi cu aplicabilitate în prezent», aşa cum se arată în expunerea de motive", se consemnează în avizul Consiliului Legislativ 387/9 mai 2012.

Mai mult, Consiliul arată că actualul Cod penal nu datează din 21 iunie 1986, ci din 21 iunie 1968.

"Semnalăm că precizarea din expunerea de motive potrivit căreia «calitatea de conducători ai unor instituţii publice de cultură nu reprezintă decât o modalitate de a recunoaşte meritele şi talentul artistic» ale unor autori şi/sau artişti interpreţi nu este corectă, raportată la prevederile legale în materie. Menţionăm că, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 2 lit. c) din OUG 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 269/2009, numirea în funcţia de manager al instituţiei publice de cultură se realizează în vederea organizării, gestionării şi conducerii activităţii respectivei instituţii pe baza setului de cerinţe definite de autoritate în caietul de obiective, şi nu pentru recunoaşterea meritelor şi talentului artistic ale unei persoane, aşa cum greşit se susţine în expunerea de motive", notează Consiliul Legislativ.

Mai mult decât atât, Consiliul precizează că proiectele de manager al instituţiei publice de cultură trebuie elaborate fără a fi personalizate, fără a avea semnături şi fără a conţine indicii privind identitatea autorului, iar, potrivit art. 18 lit. a), din Legea 268, proiectele de management care conţin informaţii privind identitatea autorului sunt eliminate din concurs.

Pentru toate aceste motive, Consiliul susţine că este necesară reanalizarea şi reformularea corespunzătoare a expunerii de motive.

"Fără a ne pronunţa asupra oportunităţii exceptării anumitor acte ale managerilor instituţiilor publice de cultură de la aplicarea dispoziţiilor art. 253 1 alin. 1 din Codul penal privind conflictul de interese, semnalăm că textul propus pentru art. 253 indice 1 alin. 2, teza a doua, nu îndeplineşte condiţia previzibilităţii, dedusă din principiul legalităţii incriminării. Astfel, din redactare nu rezultă cu suficientă claritate care anume este sfera faptelor avute în vedere de normă, întrucât utilizarea noţiunilor de «încheiere a unui act», «luare a unei decizii» sau «participare la luarea unei hotărâri» în legătură cu noţiunile de «creaţie literară sau ştiinţifică» şi, respectiv, «creaţie, interpretare şi execuţie artistică», este susceptibilă de interpretări diverse. Precizăm că art. 253 indice 1, alin. 1, se referă numai la activităţile care intră în atribuţiile de serviciu ale unui funcţionar public, astfel încât alin. 2 trebuie reformulat în aşa fel încât să aibă în vedere doar aceste activităţi", explică sursa citată.

În plus, mai arată Consiliul Legislativ în avizul său, potrivit expunerii de motive, reglementarea propusă vizează exclusiv situaţia managerilor instituţiilor publice de cultură, însă acest aspect nu rezultă cu claritate din norma propusă, care se referă la activităţi legate de creaţii "care fac obiectul dispoziţiilor legale privind drepturile patrimoniale de autor şi conexe", fără a preciza sfera funcţionarilor publici avuţi în vedere de text.

"Conform deciziei Curţii Constituţionale 26/2012, nerespectarea cerinţei clarităţii şi previzibilităţii constituie motive pentru declararea neconstituţionalităţii normei, întrucât «conduce la încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice», principiu care, deşi nu este în mod expres consacrat de Constituţia României, se deduce din prevederile art. 1 alin. 3 (3), potrivit cărora România este stat de drept, democratic şi social, precum şi din preambulul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa", mai arată Consiliul Legislativ.

Pentru aceste motive, sursa citată precizează că este necesară reanalizarea şi reformularea corespunzătoare a textului propus pentru art. 253 1 alin. 2, Consiliul Legislativ recomandând schimbarea dispozitivului astfel: "Articol unic: Alineatul 2 al articolului 253 indice 1 din Codul penal, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: (...)".

Brânduşa Novac a fost acuzată de ANI de conflict de interese în materie administrativă, ca urmare a semnării a două contracte de realizare scenariilor şi regiei pentru două spectacole, între ea, ca persoană fizică şi "Circ & Variete Globus" Bucureşti, precum şi a unui contract de colaborare încheiat între circ şi SC Artis Sidus SRL, firmă la care este asociat.

Agenţia Naţională de Integritate a constatat şi starea de incompatibilitate în care s-a aflat Brânduşa Novac, ca urmare a exercitării simultane a demnităţii publice de deputat, precum şi a funcţiei de conducere în cadrul "Circ & Variete Globus Bucureşti".

În cazul lui Mircea Diaconu, actual ministru al Culturii, procurorii au constatat cinci infracţiuni de conflict de interese, comise de actor în calitate de director de teatru pentru a-şi favoriza soţia, Diana Lupescu, actriţă, regizoare şi scenografă la Teatrul "C. I. Nottara" din Bucureşti.

Material realizat de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro.

Citeşte şi: Mircea Diaconu: Mă retrag din Guvern, nu mă dă nimeni afară

Citeşte şi: Brânduşa Novac a pierdut la Curtea de Apel Bucureşti procesul cu ANI privind incompatibilitatea