Proiect de reorganizare administrativă a Capitalei în 20 de districte şi înfiinţarea Zonei Metropolitane | DOCUMENT

USR propune un proiect de reorganizare administrativă a Capitalei în 20 de districte şi înfiinţarea Zonei Metropolitane care să includă localităţile din fostul judeţ Ilfov. Proiectul mai prevede un singur primar pentru Bucureşti şi o administraţie metropolitană, precum cele din Bruxelles sau Paris.

Urmărește
7626 afișări
Imaginea articolului Proiect de reorganizare administrativă a Capitalei în 20 de districte şi înfiinţarea Zonei Metropolitane | DOCUMENT

Proiect USR: Reorganizarea administrativă a Capitalei în 20 de districte

VEZI DOCUMENTUL DE MAI JOS 

,,Aşa cum este organizat astăzi, Bucureştiul nu funcţionează! Avem 7 oraşe într-unul singur. Cu 7 primari, 7 consilii, 7 bugete. Se risipesc sume enorme de bani, se suprapun atribuţii, se pun piedici fie de la PMB către sectoare fie invers, se dezvoltă o birocraţie luxuriantă. Avem astăzi în Bucureşti o sinteză între modelul administrativ comunist, intens birocratizat, şi modelul politic pesedist, intens baronizat”, precizează Roxana Wring, preşedinte al USR Bucureşti, consilier general în cadrul Consiliului General al Capitalei şi iniţiatoare a proiectului.

Wring arată că Bucureştiul are nevoie de o nouă organizare administrativ teritorială şi o singură administraţie, prin diminuarea birocraţiei şi îmbunătăţirea serviciilor publice. Totodată, în viziunea acesteia, Capitala trebuie să se unească cu judeţul Ilfov, deoarece în acest moment cele două sunt rupte la nivel decizional.

,,Bucureştiul se va reorganiza în 20 districte. Se vor desfiinţa administraţiile de sector şi se va pune punct acestei anomalii în care acelaşi oraş are 7 primării şi 7 bugete. Districtele vor fi unităţi administrative funcţionale, fără personalitate juridică proprie, în cadrul Municipiului Bucureşti, al căror scop este să aducă decizia şi acţiunea edilitară mai aproape de cetăţeni”, se mai spune în proiectul de reformă adminstrativă a Capitalei.

În document se mai arată că districtele, spre deosebire de sectoare, nu vor mai funcţiona ca centre autonome de decizie şi nu vor cumula putere în interiorul oraşului, prin enclavizare. Acestea nu vor avea personalitate juridică proprie, iar prin dimensiunile reduse, vor răspunde mai bine nevoilor locale, pentru că atribuţiile nu se vor suprapune.

,,Districtele sunt formate dintr‑unul sau mai multe cartiere, grupate organic în funcţie de mai multe criterii, inclusiv demografice, urbanistice, istorice şi culturale. Nu vor mai exista cazuri în care acelaşi cartier sau aceeaşi zonă protejată este sfâşiată între două sau mai multe sectoare. La nivelul fiecărui district va funcţiona un For Comunitar, structură consultativă cetăţenească deschisă, la şedinţele căreia pot participa reprezentanţi ai grupurilor civice, ai asociaţiilor de proprietari şi locuitorii din district. (…) Rolul acestui For este să păstreze o legătură reală cu întreaga comunitate şi să ducă decizia cât mai aproape de cetăţeni”, mai precizează proiectul de reformă.

Printre prevederile din proiect se specifică şi faptul că o parte dintre activităţile executive ale Primăriei Municipiului Bucureşti vor fi realizate la nivel districtual, prin intermediul unui aparat administrativ dedicat. Districtele nu vor avea buget propriu, nu vor încasa taxe, dar vor cheltui în limitele unui mandat al Capitalei sume alocate nevoilor legate de infrastructura educaţională şi spaţiile verzi de proximitate şi altele.

,,La nivel municipal, vor fi redefinite ariile de competenţă pentru Primăria Capitalei şi Consiliul General. Consiliul Municipal (actualul Consiliu General) va fi format din 60 de membri, câte 3 consilieri aleşi pentru fiecare dintre cele 20 de districte. Consilierii municipali vor fi astfel mai legaţi de comunitatea locală, iar activitatea lor va fi să păstreze o legătură funcţională cu cetăţenii şi să supravegheze activitatea structurilor executive ale Municipiului Bucureşti”, mai adaugă proiectul USR.

Potrivit documentului, primarul Bucureştiului ar trebui ales prin vot direct în două tururi de scrutin. Acesta va avea o echipă executivă formată din 5 directori cu atribuţii strategice şi de implementare în domenii prcum finanţele, transportul public şi transportul alternativ, dezvoltarea urbană, infrastructura şcolară, spitalicească, serviciile sociale, cultura şi sportul. Totodată, municipalitatea, prin Consiliu sau Primărie, va asigura coordonarea, planificarea şi supravegherea activităţii administrative la nivel de district.

,,La nivel metropolitan, se va înfiinţa Zona Metropolitană Bucureşti, care va include Capitala şi localităţile din fostul judeţ Ilfov. Administraţia Ilfovului va fi desfiinţată, iar localităţile din jurul Bucureştiului vor fi integrate în Zona Metropolitană. Va exista o Administraţie Metropolitană (similară cu Greater London, Grand Paris, Bruxelles Capitale) cu rol de structură de cooperare între Bucureşti şi unităţile administrativ teritoriale de pe raza fostului judeţ Ilfov, cu atribuţii în domenii cheie pentru dezvoltare: transport, locuire, economie, mediu.

Această Administraţie va fi condusă de un Consiliu Metropolitan şi de un Administrator. Consiliul va fi format din 20 reprezentanţi ai Municipiului Bucureşti şi 10 reprezentanţi ai localităţilor din fostul judeţ Ilfov. Iar administratorul va fi propus de Primarul Capitalei şi votat de Consiliul Metropolitan”, mai spune proiectul celor de la USR.

Potrivit iniţiatorului, ideea principală a proiectului de reformă a administraţiei este ca deciziile ce afectează Bucureştiul şi localităţile arondate să fie luate de reprezentanţi comunităţilor direct interesate. Documentul subliniază că Municipiul Bucureşti şi jdueţul Ilfov luau separat decizii ce aveau impact la nivelul ambelor administraţii, fără a se consulta.

,,Exemplele cartierelor de blocuri care sugrumă periferia oraşului este doar una dintre consecinţele acestei realităţi. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu utilităţile, şi cu transportul public, şi cu salubrizarea”, mai precizează sursa citată.

Proiectul de reorganizare administrativă a Capitalei se află în dezbatere publică şi toţi cei care doresc să transmită opinii sau idei o pot face contactând iniţiatorul.

,,După rafinarea lui în urma discuţiilor ce vor fi purtate cu specialiştii, cu ONG-urile şi cu cetăţenii, va urma etapa de formulare a textelor de lege care vor trebui adoptate în vederea reorganizării administrative a Bucureştiului. Obiectivul este ca, după alegerile parlamentare din 2020 să putem propune în Parlament un pachet legislativ complet şi coerent, discutat cu toţi cei interesaţi”, conchide Roxana Wring.

 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici