Proiect MJ, după ce toate eforturile de a elimina telefoanele mobile din închisori au eşuat: Sisteme de întrerupere a convorbirilor ilegale

"În context mai larg, se poate susţine faptul că prin măsurile adoptate la nivelul sistemului administraţiei penitenciare, altele decât cele prevăzute de Legea nr. 374/2013, nu s-a reuşit eliminarea convorbirilor dintre deţinuţi şi terţe persoane, efectuate în alte condiţii decât cele prevăzute de lege astfel că, în prezent, riscul săvârşirii infracţiunilor prin intermediul telefoanelor mobile constituie un motiv de îngrijorare la adresa ordinii şi siguranţei publice, prin valorile sociale puse în pericol prin folosirea neautorizată a dispozitivelor de comunicare la distanţă, inclusiv a telefoanelor mobile, de către persoanele aflate în stare privativă de libertate. În aceste condiţii, sunt motive obiective pentru luarea unor măsuri de achiziţionare a altor servicii şi echipamente în vederea diminuării radiocomunicaţiilor", îşi explică Ministerul Justiţiei iniţiativa.

O modificare prevede că "prin perimetre ale unităţilor din subordinea ANP se înţelege secţiile de deţinere şi alte spaţii din interiorul locurilor de deţinere unde persoanele private de libertate desfăşoară activităţi", sistemele având posibilitatea de a bloca şi întrerupe "comunicările efectuate de către persoanele private de libertate în alte condiţii decât cele prevăzute de lege".

Sistemul "este instalat în locuri aflate sub protecţia personalului unităţii penitenciare şi inaccesibile persoanelor private de libertate", prevede proiectul.

Potrivit documentului, "în situaţia în care în termen de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi nu au putut fi achiziţionate servicii destinate blocării şi întreruperii radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor din sistemul penitenciar, ANP este abilitată să utilizeze suma alocată pentru achiziţionarea de alte servicii sau echipamente care să contribuie la diminuarea radiocomunicaţiilor efectuate de către persoanele private de libertate în alte condiţii decât cele prevăzute de lege".

Din expunerea de motive a proiectului reiese că "Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) suportă, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu data intrării în vigoare legii, sumele necesare implementării, din bugetul propriu aprobat potrivit legii".

Ministerul Justiţiei arată că de la momentul intrării în vigoare a legii privind utilizarea sistemelor destinate blocării şi întreruperii radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor din subordinea ANP şi până în prezent au fost derulate numeroase demersuri pentru punerea sa în aplicare, cu atât mai mult cu cât începând cu 23 decembrie 2018 finanţarea acesteia nu va mai fi asigurată de ANCOM, situaţie în care ANP ar trebui să identifice sursele de finanţare a acestei activităţi.

ANP a iniţiat procedurile de achiziţie a serviciilor de consultanţă pentru elaborarea caietului de sarcini, având puncte de vedere de la instituţiile reprezentate in Comitetul Interdepartamental de Radiocomunicaţii (CIR), respectiv SRI, ANCOM şi MApN. În noiembrie 2015, procedura de atribuire a fost anulată, după ce nu a fost depusă nicio ofertă. Ulterior, pentru a se stabili de ce nu au fost depuse oferte, ANP a avut întâlniri cu reprezentanţii celor 9 agenţi economici care au intrat în posesia caietului de sarcini

"Din răspunsurile primite, a rezultat că principala cauză a constituit-o riscul financiar foarte mare pentru ofertanţi, generat de complexitatea şi scara extinsă de implementare a acestui proiect în unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. De asemenea, un alt motiv invocat este cel referitor la condiţiile prevăzute în Legea nr. 374/2013 şi care se referă la „măsura rezonabilă” privind afectarea radiocomunicaţiilor şi obţinerea unor avize ulterior implementării proiectului, înainte de punerea în funcţiune a sistemelor de blocare şi întrerupere a comunicaţiilor GSM (avizarea în CIR şi obţinerea avizului cu privire la neafectarea sănătăţii personalului şi persoanelor private de libertate supuse la radiaţii electromagnetice)", explică ministerul.

Ulterior, pe 6 ianuarie 2016, ANP a retransmis documentaţia pentru reluarea procedurii de achiziţie, însă, din nou, nu a fost depusă nicio ofertă, procedura fiind anulată din nou.

"În acest context au fost reluate demersurile necesare pentru demararea unei noi proceduri de achiziţie a serviciilor de blocare şi întrerupere radiocomunicaţii, astfel că la data de 20.10.2017 s-a constituit comisia pentru revizuirea documentaţiei de atribuire întocmită în anii anteriori, fiind stabilită încheierea unui acord-cadru pe o perioadă de 48 de luni, pentru un număr minim de 2 unităţi penitenciare şi un număr maxim de 8 unităţi penitenciare", arată MJ.

Pe 6 decembrie 2017 anunţul a fost publicat în SEAP, fiind depuse 6 candidaturi. Dintre acestea, trei au fost admise în a doua etapă a procedurii.

"În prezent, procedura se află în derulare, având ca termen-limită de depunere a ofertelor data de 26.06.2018, cu menţiunea că perioada de întocmire a ofertelor poate fi prelungită, în funcţie de măsurile dispuse de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor ca urmare a unei contestaţii depuse de către unul dintre operatorii respinşi", potrivit expunerii de motive.