Proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ a fost publicat. Cauzele aflate pe rol, transmise parchetelor. Soluţiile deja emise, verificate

Potrivit Expunerii de motive a proiectului de act normativ, cauzele aflate pe rolul Secţiei, precum şi dosarele soluţionate, se transmit, în termen de cinci zile de la data intrării în vigoare a legii, parchetelor competente, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Actele de procedură îndeplinite în aceste cauze anterior intrării în vigoare a legii, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile. Pentru respectarea principiului subordonării ierarhice a procurorilor în cadrul Ministerului Public proiectul prevede (art. 1 alin. 5) că soluţiile dispuse de procurorii Secţiei, care anterior intrării în vigoare a legii nu au făcut obiectul controlului ierarhic, sunt supuse după această dată controlului exercitat de procurorul general al PÎCCJ, regula fiind incidentă atât în cazul controlului exercitat din oficiu, cât şi în cazul controlului exercitat la sesizare (plângere)”, se arată în proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei.

Actele şi măsurile ce vor fi efectuate după desfiinţarea Secţiei vor fi supuse controlului ierarhic potrivit regulilor stabilite în Codul de procedură penală, motiv pentru care proiectul nu cuprinde reguli cu privire la acestea.

„Posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secţii ori în cadrul altor parchete, în funcţie de necesităţi. Procurorii din cadrul Secţiei, inclusiv procurorul şef adjunct, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie”, se arată în Expunerea de motive.

Proiectul conţine şi texte privind competenţa de efectuare a urmăririi penale în cauzele care sunt în prezent de competenţa SIIJ. Astfel, este necesară o intervenţie legislativă care să prevadă expres faptul că „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.

De asemenea, se impune o intervenţie legislativă expresă şi în ceea ce priveşte competenţa DIICOT. Astfel, proiectul prevede expres că „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi infracţiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.

Proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ va fi transmis marţi CSM, care va da aviz în cazul actului normativ.