Proiectul de modificare a Codului Muncii a fost aprobat. Guvernul începe procedura angajării răspunderii

Proiectul a fost discutat de Executiv în primă lectură în şedinţa de miercuri, iar Guvernul a anunţat că aşteaptă avizul Consiliului Economic şi Social, înainte de a aproba documentul.

VEZI AICI PROIECTUL DE MODIFICARE A CODULUI MUNCII

Salariaţii de noapte primesc un spor de 25% din salariu numai dacă lucrează astfel minimum trei ore

Documentul prevede că "salariaţii de noapte" beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin trei ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru.

În varianta iniţială a proiectului, transmisă sindicatelor la sfârşitul săptămânii trecute, era prevăzut că salariaţii de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin trei ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor la salariu de "minimum 25% din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată".

În actualul Cod al Muncii este prevăzută acordarea unui spor de 15 procente.

Angajatorii pot încheia succesiv maximum trei contracte de muncă pe durată determinată

Documentul stabileşte că un contract individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări.

S-a decis însă ca între aceleaşi părţi să poată fi încheiate succesiv cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată. Contractele individuale de muncă pe durată determinată, încheiate în termen de trei luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată, sunt considerate contracte succesive şi nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare.

Proiectul Codului Muncii mai prevede, în forma adoptată de Guvern, că, pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie, dar şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.

Vineri reprezentanţii Guvernului şi cei ai sindicatelor au analizat noua formă a Codului Muncii, dar fără să ajungă la un acord în privinţa modificărilor.

Opoziţia şi-a anunţa intenţia de a depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, după angajarea răspunderii.

Închisoare 1-2 ani, sistarea fondurilor UE şi interdicţie la achiziţii publice pentru munca la negru

Guvernul a stabilit ca angajatorii care primesc la muncă până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă să fie amendaţi cu 10.000 - 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. Sancţiunea este mai mică decât cea prevăzută în forma iniţială a proiectului, transmisă sindicatelor la sfârşitul săptămânii trecute, în care amenda era de 30.000 - 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei pentru angajatorii care primeau la muncă fără contract până la trei persoane (faţă de până la cinci persoane în forma adoptată de Guvern).

În forma actuală, Codul Muncii prevede că pentru primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă angajatorului îi va fi aplicată o amendă cuprinsă între 3.000 lei şi 4.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei.

Conform proiectului aprobat, luni, de Guvern, în cazul angajatorilor care primesc la muncă mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă se va considera că aceştia comit o infracţiune şi vor fi sancţionaţi cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală. Aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi pentru primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane.

Dacă munca este de natură să îi pună în pericol persoanei respective viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la şase luni la trei ani.

Persoana care lucrează fără încheierea unui contract individual de muncă va fi la de asemenea amendată, cu sume între 500 şi 1.000 de lei.

Guvernul elimină prevederea privind concediul fără plată pentru angajaţi, la reducerea activităţii

Astfel, în documentul iniţial era prevăzut ca, în cazul în care, din motive economice, este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii, pentru maximum 15 zile lucrătoare consecutive pe an, angajatorul poate acorda în această perioadă concediu fără plată, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor.

În forma Codului Muncii adoptată, luni, de Guvern, această prevedere nu se mai regăseşte, hotărându-se doar că în cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la cinci zile la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor.

Proiectul mai stabileşte că delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pe perioade succesive de maxim 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului pentru prelungirea delegării nu poate constitui motiv pentru sancţionarea disciplinară a acestuia.