Proteste la Sibiu faţă de ACTA. Manifestanţii cer renunţarea definitivă la aplicarea acordului

Aproximativ 30 de tineri, unii dintre ei studenţi, s-au strâns, sâmbătă, în Piaţa Mare din Sibiu, pentru a protesta faţă de ACTA.

Tinerii înconjoară piaţa centrală a oraşului, unii purtând măşti alb-negru cu surâsul sarcastic al lui Guy Fawkes - un activist britanic din secolul al XVII-lea - devenit simbolul activiştilor.

Protestatarii scandează "Jos ACTA", "Vă rugăm să ne scuzaţi, ne simţim supravegheaţi", "Nu plătim abonament pe YouTube şi pe Torrent" şi au pancarte pe care scrie "Jos ACTA" şi "Vrem documentare, nu manipulare".

Participanţii la demonstraţie cer autorităţilor să renunţe definitiv la aplicarea acestui acord.

"A ieşit foarte puţină lume în stradă pentru că mulţi au înţeles greşit că amânarea ratificării înseamnă, de fapt, anularea acordului. Este complet greşit. Aş vrea ca, cel puţin o dată, România să aibă coloană vertebrală ca Germania şi să interzică punerea în aplicare a acestui acord", a declarat unul dintre participanţii la protest.

Pentru acţiunea de protest, programată să aibă loc până la ora 20.00, tinerii au obţinut aviz de la Comisia de specialitate din cadrul Primăriei Sibiu, în cursul zilei de vineri.

România va amâna procesul de ratificare a acordului ACTA până când Curtea Europeană de Justiţie se va pronunţa pe acest subiect, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

Citeşte şi: UN PAS ÎNAPOI PENTRU ACTA: România amână ratificarea Acordului până la o decizie a Curţii Europene de Justiţie

El a precizat că subiectul a fost discutat în şedinţa de joi a Guvernului.

"Astăzi a fost o decizie la nivelul Cabinetului: în urma unor discuţii cu miniştrii responsabili pe problema ACTA. S-a ţinut cont de evoluţiile internaţionale, unde sunt state care deja au suspendat acest acord, iar Comisia Europeană s-a adresat Curţii de Justiţie pentru o evaluare a acordului. Ţinând cont de toate aceste elemente, s-a stabilit ca ratificarea să fie amânată până când vom avea un răspuns al Curţii de Justiţie şi abia apoi se va lua o decizie în acest sens în privinţa acordului ACTA în ceea ce priveşte România", a spus Suciu.

Comisia Europeană va apela la Curtea de Justiţie a UE, cea mai înaltă instanţă europeană, pentru a determina dacă Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Mai multe state europene contestă acordul şi au blocat ratificarea lui până la clarificarea situaţiei.

Negociat de UE, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA are rolul de a combate contrafacerea în sens larg, de la medicamente şi piese auto la pirateria pe internet.

ACTA a fost ţinta unor proteste masive de stradă în mai multe state europene şi în alte părţi ale lumii din cauza prevederilor privind pirateria pe internet. Contestatarii ACTA susţin că formulările vagi din tratat pot conduce la îngrădirea unor drepturi şi libertăţi precum libertatea de expresie, dreptul la viaţă privată sau libera circulaţie a ideilor.