Radu Mazăre, în faţa judecătorilor: S-au făcut presiuni asupra mea în Madagascar, am fost ameninţat de un procuror

,,Consider că mi au fost încălcate drepturile de ambele state, atât Madagascar, cât şi România - din momentul în care am fost adus forţat în România, fără posibilitatea de a mă prezenta în faţa unei instanţe în Madagascar, şi când am fost preluat de escorta românească, fără a există o hotărâre dată de instanţă, de extrădare. Deşi în Madagascar s-au făcut presiuni asupra mea, am fost ameninţat inclusiv cu copiii, că să-mi dau acordul scris că renunţ la orice şi doresc să mă întorc în România, nu am făcut acest lucru. Am fost ameninţat de un ofiţer de poliţie, precum şi de procuror", a declarat Radu Mazăre în faţa completului de 5 judecători de la ICCJ.

La instanţa supremă s-au judecat, luni, atât contestaţia lui Mazăre faţă de prelungirea controlului judiciar în dosarul Polaris, cât şi un nou termen în cauza privind locuinţele sociale „Henri Coandă”.

Radu Mazăre a mai spus judecătorilor că, de când a părăsit România, a înştiinţat instanţele din ţară despre locul în care se află şi a menţionat că nu a plecat pentru a se ascunde, ci a apreciat că nu are parte de un proces echitabil.

Fostul edil al Constanţei mai spune că a fost adus cu forţa în România şi că nu există temei pentru extrădarea sa.

Tiberiu Bărbăcioru, avocatul lui Radu Mazăre, a declarat în faţa completului de 5 judecători: ,,Faţă de menţinerea iniţială putem constata cu uşurinţă că nu există o decizie definitivă a unui tribunal pentru extradarea inculpatului. Singura problema care rămâne în discuţie este actul în baza căruia s-a dispus extrădarea. Avem două autorizaţii din 14 şi 18 mai 2019. Organul emitent este un procuror şi nu un judecător. Am verificat atribuţiile procurorului sa vedem dacă poate invoca prin autorizaţie să dispună extrădarea".

Ambii avocaţi ai lui Radu Mazăre au spus în faţa instanţei că a fost ocolită procedura legală de extrădare şi clientul lor a fost în imposibilitatea de a-şi angaja apărare în Madagascar.

,,Vreau să aveţi în vedere că în conformitate cu legea malgaşă, domnul Radu Mazăre putea ataca hotărârea instanţei în 3 zile, putea fi asistat (de un avocat - n.r.), lucru total inexistent. Reverberaţia juridică a încălcării flagrante a procedurii extrădării, prin expulzarea prin act administrativ a unui procuror prin care s-a ocolit procedura legală. Din această perspectivă, e clar că veţi putea constata că este incidentă regula specialităţii în materia extrădării, că nu aveţi document juridic ca izvor al extrădării, că solicitarea invocată de doamna procuror al statului român nu poate ţine loc de act juridic de extrădare şi că în prezent inculpatul nu a renunţat la aplicarea legii malgaşe", a mai spus Tiberiu Bărbăcioru.

În ceea ce priveşte dosarul Henri Coandă, procurorul de şedinţă a cerut instanţei să solicite Ministerului Justiţiei întocmirea unei cereri către Ministerul Justiţiei din Madagascar pentru a consimţi în privinţa judecării apelului în această speţă.

..Este necesar ca dumneavoastră, prin încheiere să solicitaţi Ministerului Justiţiei din Madagascar să îşi dea consimţământul pentru ca această persoană să fie judecată", a spus procurorul.

Radu Mazăre a fost condamnat, în primă instanţă, la 9 ani şi 10 luni de închisoare, în dosarul „Polaris”, decizia fiind contestată. În acest dosar, el se află sub control judiciar.

În celălalt dosar, cel privind locuinţele sociale „Henri Coandă”, Radu Mazăre este acuzat de procurorii anticorupţie că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern - reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale "Henri Coandă" - ca să-l ajute pe acesta să câştige licitaţia şi pentru a mări, ulterior, valoarea contractului. Fostul edil a fost achitat în primă instanţă.

Instanţa a rămas în pronunţare în ambele cauze, atât în ceea ce priveşte contestaţia din dosarul Polaris, cât şi pe încuviinţarea cererii procurorului de a solicita Ministerului Justiţiei să facă o cerere către Ministerul Justiţiei din Madagascar.