Raport pe învăţământ UE: Numărul celor care citesc şi socotesc cu dificultate, încă mare în România

Concluziile sunt prezentate în cadrul noului raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în învăţământ şi formare, dat publicităţii, marţi.

"Vestea bună este că nivelul educaţiei în Europa a crescut considerabil. Mai mulţi tineri absolvă învăţământul secundar şi învăţământul superior decât acum zece ani. Dar abandonul şcolar timpuriu continuă să reprezinte o problemă care afectează un tânăr din şapte în Uniunea Europeană şi unul din cinci elevi are în continuare competenţe reduse de citire la vârsta de 15 ani. Iată de ce învăţământul şi formarea se numără printre obiectivele esenţiale ale strategiei Europa 2020. Avem nevoie de eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru a ne îndeplini obiectivele comune europene", a afirmat Androulla Vassiliou, comisar pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

Comisarul cere cu fermitate statelor membre să nu opereze reduceri în bugetele de învăţământ, chiar dacă se confruntă cu constrângeri din cauza crizei economice.

"Cheltuielile cu învăţământul reprezintă o investiţie bună pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică şi, pe termen lung, se autodecontează. Dar într-o perioadă de presiuni bugetare trebuie să ne asigurăm şi că resursele se utilizează cu maximă eficienţă posibilă", a adăugat ea.

Potrivit raportului, s-au înregistrat progrese semnificative, dar insuficiente în ceea ce priveşte reducerea abandonului şcolar, creşterea numărului de elevi absolvenţi de învăţământ secundar superior, îmbunătăţirea competenţelor de citire, precum şi în creşterea procentajului adulţilor care participă la învăţământ sau formare.

Strategia Europa 2020 pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică păstrează obiectivul de reducere a abandonului şcolar sub 10 %, precum şi pe cel de creştere a procentajului de absolvenţi la cel puţin 40 %.

În 2009, miniştrii învăţământului din UE au convenit să se atingă cinci indicatori de referinţă în materie de învăţământ şi formare până în 2020, respectiv o proporţie a abandonului timpuriu al învăţământului şi formării sub 10%, cel puţin 40% dintre persoanele în vârstă de 30 - 34 de ani să beneficieze de educaţie terţiară, proporţia copiilor cu vârste între patru ani şi cea a începerii învăţământului primar obligatoriu să fie de minim 95% (atingerea acestui obiectiv ar însemna peste 250.000 de copii de vârstă mică în plus în învăţământ), ponderea tinerilor în vârstă de 15 ani cu competenţe insuficiente în materie de citire, matematică şi ştiinţe să fie mai mică de 15%, iar cea a adulţilor cu vârste între 25-64 ani care să participe la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii să fie cel puţin 15%.

Referitor la participarea la învăţământul preşcolar, raportul arată că participarea la învăţmântul preşcolar a crescut din 2000 cu peste 6 puncte procentuale, cele mai performante ţări fiind Belgia, Franţa, Ţările de Jos. Rata de participare la învăţământul preşcolar a crescut în Romania de la 67,6% în 2000, la 81,8% în 2008, ajungând la 82,8% în 2009.

Un alt indicator din strategie se referă la persoanele cu nivel scăzut al competenţelor de citire, matematice şi ştiinţifice, astfel până în 2010, ponderea celor cu nivel scăzut în acest sens trebuia să scadă cu 20% şi să ajungă la 17%. Până în 2020, acest indicator ar trebui să fie mai mic de 15%.

Ţările cele mai performante din UE, în acest sens, sunt Finlanda, Ţările de Jos şi Estonia, România având în 2000 un indicator de 41,3% , în 2008 de 53,5%, iar în 2009 de 40,4%.

Un obiectiv principal UE este ca până în 2020, ponderea celor care abandonează şcoala de timpuriu să nu fie mai mare de 10%. Ţările cele mai performante din UE sunt Polonia, Republica Cehă şi Slovacia, România având în 2000 o pondere de 22,9%, în 2008 de 15,9%, iar în 2009 de 16,6%.

De asemenea, până în 2010, cel puţin 85% din persoanele cu vârsta de 22 de ani din UE ar trebui să fi încheiat învăţământul secundar superior. Ţările cele mai performante din UE sunt Slovacia, Republica Cehă şi Polonia, România având un indicator bun la acest capitol, respectiv în 2000 de 76,1% , în 2008 şi 2009 de 78,3%.

Un alt indicator prevăzut în strategia UE privind învăţământul până în 2020 face referire la absolvenţii de discipline matematice, ştiinţifice şi tehnologice, care ar trebui să ajungă la cel puţin 15% şi, de asemenea, să scadă dezechilibrul între femei şi bărbaţi.

Ţările cele mai performante din UE la acest capitol sunt Portugalia, Slovacia şi Republica Cehă, ţări în care a crescut şi procentajul femeilor absolvente ale acestor discipline. În România a scăzut de la 89,1% în 2000 la 43,1% în 2008.

În ceea ce priveşte rata de absolvire a învăţământului terţiar, aceasta ar trebui să ajungă până în 2020, la categoria de vârstă 30-34 de ani până la cel puţin 40%. Ţările cele mai performanţe din UE la acest capitol sunt Irlanda, Danemarca şi Luxemburg. În Romania, numărul absolvenţilor acestui tip de pregătire este încă scăzut, dar în creştere faţă de 2000 când erau 8,9%, cifrele ajungâ în 2009 la 16,8%.

Participarea adulţilor la învăţare pe tot parcursul vieţii este un alt indicator la care România stă încă slab, comparativ cu alte state UE.

Nivelul mediu în UE de participare a populaţiei de vârstă activă la învăţarea pe tot parcursul vieţii ar trebui să atingă cel puţin 15% în 2020. Ţările cele mai performante din UE sunt Danemarca, Suedia şi Finlanda, Romania având în 2005 o pondere de 1,6%, iar în 2008 şi 2009 - 1,5%.

Potrivit raportului, în săptămânile următoare, statele membre vor prezenta Comisiei programele lor naţionale de reformă, în care vor stabili obiective naţionale privind abandonul şcolar timpuriu şi absolvenţii de învăţământ superior, explicând în ce fel doresc să îşi atingă obiectivele. Comisia va prezenta în curând noii indicatori de referinţă propuşi privind capacitatea de inserţie profesională şi mobilitatea în scop educaţional.